Terapia Bowen este o terapie HOLISTICĂ ce se bazează pe declanşarea capacităţii de auto-vindecare a propriului nostru organism. Revelaţia lui Tom Bowen a constat în înţelegerea faptului că fiinţa noastră dispune de abilităţile necesare rezolvării oricărei afecţiuni. Avem, fiecare, un medic ascuns în lăuntrul nostru. Acesta îşi începe măsurile de vindecare în momentul în care se realizează RELAXAREA totală a corpului. Tehnica Bowtech nu impune corpului o comandă externă, ci îi transmite mesaje vindecătoare corecte datorită cărora organismul se reîntoarce la starea de sănătate caracteristică matricii sale creatoare originare. Este o informaţie-sursă fără defect care ne descrie, la care se ajunge printr-un fel de formatare a sistemului care prezintă blocaje sau o funcţionare deficitară din cauza unor informaţii greşite, generatoare de boală. Organismul este trezit ca să întreprindă măsurile necesare pentru vindecare, în propriul sau ritm şi în propriile sale condiţii.
Dorinţa sa de copil era să devină medic. Tatăl sau era tâmplar şi nu vedea necesitatea continuării educaţiei mai mult decât era necesar în vederea obţinerii unei slujbe. Astfel Tom a devenit ucenic de tâmplar imediat după terminarea şcolii. Apoi s-a căsătorit cu Jessie McLean la Armata Salvării în septembrie 1941 şi împreună s-au mutat în Geelong, unde Tom s-a angajat ca tâmplar la fabrica de ciment din localitate. Au avut trei copii: Pam, Barry şi Heather. Soţia lui, Jessie, suferea de astm şi foarte adesea necesita spitalizare pentru reglarea respiraţiei. Tom a îmbunătăţit constant starea soţiei sale prin aplicarea unor metode proprii, până când aceasta n-a mai avut deloc nevoie de tratament alopat.
Tom era un sportiv pasionat şi iubea înotul, ciclismul şi jocul de criket. A condus cu succes un Club sportiv pentru Armata Salvării în Geelong, antrenând tineri în diferite sporturi, exerciţii fizice şi gimnastică. De asemenea a obţinut rezultate şi la Clubul sportiv, aplicând proceduri proprii pentru cazuri de accidente sportive. Era mereu în măsură să ajute orice coleg aflat în suferinţă.
Curând toata lumea a aflat că Tom avea metoda sa proprie de a-i ajuta pe cei în suferinţă. În timp ce ziua lucra ca tâmplar la fabrică, Tom începuse să lucreze serile acasă, tratând din ce în ce mai mulţi oameni care-i cereau ajutorul în diferite probleme de sănătate. Tom Bowen a continuat să-şi îmbunătăţească tehnica. La începutul anilor ‘60 se impunea o decizie majoră: să rămână la fabrica de ciment sau să-şi asume un cabinet propriu. Tom reuşeşte să risipească îndoielile consoartei şi deschide un cabinet în locuinţa unei prietene de familie, Rene Horwood, pe Autumn Street. Aceasta îşi vânduse firma şi avea suficient timp să-i ofere lui Tom sprijn în consultanţă, bazându-se pe experienţa sa de mulţi ani în conducerea unei afaceri. Pe când Rene se ocupa de secretariat şi contabilitate, Tom îi ajuta cu succes pe cei cu dureri de spate, accidente sportive, astm, afecţiuni organice, probleme mentale şi emoţionale şi reuşea să aducă alinare şi celor cu handicapuri grave.
Curând, numărul mare de pacienţi care veneau la tratament a făcut imposibilă continuarea activităţii într-o locuinţă privată, următorul pas fiind mutarea într-o locaţie mai mare, în Str. Latrobe Terrace nr. 99, Geelong. Oricum, în scurt timp, această locaţie s-a vădit de asemenea neîncăpătoare iar Tom şi-a mutat cabinetul în Str. Latrobe Terrace la nr. 283. Sosea la clinică putţn înainte de ora 9 dimineaţa, când îşi începea ziua de lucru. Tom se ducea acasă în pauza de prânz şi după aproximativ două ore se întorcea şi îşi relua activitatea. S-a estimat că Tom trata circa 14 pacienţi pe oră, iar în medie aplica fiecăruia doar două sau trei şedinţe, după care starea lor se ameliora vizibil. Era atât de dedicat acestei metode de terapie, încât se întâmpla să mergă noaptea acasă la pacienţi pentru a le uşura suferinţa. Conform celor spuse de Pam, tatăl său era extrem de generos când întâlnea persoane aflate în situaţii disperate sau copii cu handicap ce necesitau o îngrijire specială. În această perioadă Tom ar fi putut să câştige foarte mulţi bani, dar acest lucru nu constituia pentru el o prioritate; prezenţa lui Rene a fost o binecuvântare, ea fiind cea care gestiona finanţele cabinetului său.
Deşi Tom nu avea studii în domeniul medical, a devenit un terapeut respectat, tratând în mod constant 13.000 pacienţi pe an. Aceste date au fost verificate în 1975 de către un studiu comandat de Guvernul Australian în privinţa activităţii terapeuţilor de medicina alternativă şi complementară. Tom era atât de solicitat încât de multe ori familia sa avea de suferit de pe urma "celebrităţii" tatălui, în special în zile de sarbatoare, cum ar fi Craciunul, când Tom vizita copiii "speciali". În fiecare sâmbătă cabinetul său era deschis pentru persoane cu handicap, aceştia primind tratament gratuit.
În timpul funcţionării cabinetului său de pe Villamanta Street, 1979, probabil din cauza diabetului, suferă o primă amputare a unui picior. Era în plus şi un fumător înrăit, iar asta se pare că a avut repercursiuni grave asupra circulaţiei sale sanguine în membrele inferioare. Aceasta nu îl opreşte să lucreze în continuare din cărucior, la încheierea perioadei recuperatorii postoperatorie, având circa 14 pacienţi pe oră, la fel ca şi înaintea operaţiei suferite. Mai târziu utilizează o proteză construită de un prieten. Practica sa devine din ce mai cunoscută printre pacienţii săi mulţumiţi de rezultate, iar Tom Bowen devine tot mai căutat. Cazurile sale medicale rezolvate se înmulţesc. În 1982 suferă amputarea celuilalt picior. Datorită unei infecţii suferite în urma operaţiei, este mutat în secţia de boli infecţioase. Aici cruda ironie a soartei a făcut ca omul care uşurase atâtea suferinţe semenilor săi să nu îşi mai revină niciodată.
Terapia Bowtech – un dar de la Dumnezeu
Tom era ajutat în lucrarea sa altruistă de doi dintre învăţăceii săi, Romney Smeeton şi Kevin Ryan. Tom era foarte implicat în activitatea cluburilor locale de fotbal şi se ştia foarte bine că uşa cabinetului sau era deschisă sâmbăta seara până pleca ultimul fotbalist. Avea de asemenea, o mare afinitate pentru animale, tratând atât mici animale de companie – pisici şi câini, cât şi cai. A considerat mereu că cea mai mare recompensă a sa este faptul că îşi poate oferi ajutorul !
Deşi de-a lungul anilor mulţi l-au solicitat pe Tom să îi înveţe metoda lui de tratament, el a instruit numai şase persoane: Keith Davis, Nigel Love (decedat), Kevin Neave, Oswald Rentsch, Kevin Ryan şi Romney Smeeton.
Aceştia l-au intrebat în repetate rânduri: de unde şi cum a conceput şi dezvoltat această tehnică uimitoare ? Răspunsul său era întotdeauna acelaşi: “A fost un dar de la Dumnezeu!”.
În 1974, pe când Tom participa la Conferinţa Naţionala pentru Sănătate în Adelaide – sudul Australiei, i-a fost prezentat Oswald Rentsch şi l-a invitat pe acesta în Geelong să-l înveţe tehnica. Deoarece Bowen nu avea manuale sau însemnări, l-a rugat pe acesta să-i documenteze lucrarea şi l-a autorizat s-o predea oricui va vrea să o înveţe, după moartea sa.
Soţia lui Ossie, Elaine, a învăţat şi ea tehnica de la Bowen şi după doi ani şi jumătate, în 1976, Oswald şi Elaine au deschis un cabinet naturopat în Hamilton – Western Victoria, unde practicau doar terapia Bowen. După moartea lui Bowen, în 1982, apăruseră tot mai multe presiuni asupra familiei Rentsch să înceapă predarea tehnicii Bowen. Acest lucru nu s-a întâmplat până în 1986 – patru ani după moartea lui Bowen – când soţii Rentsch au început să organizeze cursuri de instruire mai întâi în Australia şi apoi pe mai toate continentele. Din 1992 şi până în prezent, această metodă de tratament a fost predată unui numar de 29.000 persoane din întreaga lume, cu ajutorul a 98 de instructori, cu seminarii organizate în peste 30 de ţări şi 18 Asociaţii Bowen afiliate Academiei de Terapie Bowen din Australia.
Este o metodă revoluţionara de tratament corporal, bazată pe principiul “Cu cât mai puţin, cu atât mai bine”. Terapia Bowen nu este nici masaj, nici fizioterapie sau presopunctură – deşi are asemănări cu toate acestea nu este un hibrid. Pare a fi chiar rădăcina terapiilor alternative cunoscute în prezent. Terapia Bowen nu este nici masaj, nici fizioterapie sau presopunctură – deşi are asemănări cu toate acestea, nu este un hibrid. Terapia Bowen este o terapie HOLISTICĂ, care se bazează pe declanşarea capacităţii de auto-vindecare a propriului nostru corp. Revelaţia lui Tom Bowen a constat în înţelegerea faptului că organismul nostru dispune de abilităţile necesare rezolvării oricărei afecţiuni. Avem, fiecare, un medic ascuns în lăuntrul nostru. Acesta îşi începe măsurile de vindecare în momentul în care se realizează RELAXAREA totală a corpului. Tehnica Bowtech nu impune corpului o comandă externă, ci îi transmite mesaje vindecătoare corecte datorită cărora organismul se reîntoarce la starea de sănătate caracteristică matricii sale creatoare originare. Este o informaţie-sursă fără defect care ne descrie, la care se ajunge printr-un fel de formatare a sistemului care prezintă blocaje sau o funcţionare deficitară din cauza unor informaţii greşite, generatoare de boală. Organismul este trezit ca să întreprindă măsurile necesare pentru vindecare, în propriul sau ritm şi în propriile sale condiţii.
Un tratament Bowen constă în aplicarea unor mişcări delicate pe anumite puncte specifice de pe corp. Tehnica este manuală şi nu implică durere. Există pauze de câteva minute între intervenţiile terapeutului, care sunt neaparat necesare pentru a oferi corpului posibilitatea de a prelucra mesajele transmise prin intermediul neurotransmiţătorilor. Aceasta este singura terapie pe care un terapeut o poate aplica unui numar de până la zece pacienţi, în acelaşi timp, fără efort fizic sau consum de energie şi cu rezultatele maxime instantaneu. Oricine poate învăţa această tehnică – indiferent de pregatirea educaţională anterioară.
Tehnica Bowen prezintă unul dintre cele mai profunde concepte terapeutice existente în lume în prezent. Se bazează pe teoria conform căreia, odată ce s-a realizat RELAXAREA totală a corpului, se activează abilitatea proprie organismului de a redresa orice problema a corpului şi a minţii, prin readucerea acestora la echilibru şi armonie. Tehnica Bowen este o formulă unică de reechilibrare neuro-musculară. Lucrează atât prin sistemul nervos, la nivel structural şi muscular, cât şi prin sistemul circulator şi limfatic. Este recunoscută pentru eficienţa sa în tratarea afecţiunilor interne şi reducerea duratei convalescenţei.Tehnica Bowen este un altfel de concept în manipularea corporală, nefiind similară nici unei alte terapii corporale deşi pare a fi legată de toate. Spre deosebire de celelalte terapii specifice fizioterapiei, chiropracticii – tehnica Bowen nu foloseşte manipulări în forţă.
Efectele terapiei Bowtech sunt următoarele:
- Deplasările osoase se realiniază – deşi nu se execută nici o manipulare a articulaţiilor sau oaselor, ca în chiropractică.
- Tensiunile musculare şi încordările se elimină şi se se restabileşte circuitul limfatic normal – deşi nu implică masarea muşchilor, ca MASAJUL terapeutic.
- Meridianele energetice se restabilesc imediat – deşi practica nu se bazează pe meridiane şi nu se aseamănă nici cu ACUPUNCTURA, nici cu PRESOPUNCTURA.
- Echilibrul psihic se normalizează – deşi nu este necesară invocarea unui răspuns emoţional, ca în cazul altor terapii care se adresează atât minţii cât şi corpului deopotrivă. Între fiecare dintre seturile de mişcări există câteva minute de pauză. Organismul are astfel timpul necesar pentru a prelucra mesajele declanşate de mişcările Bowen şi a iniţia procesul de vindecare. Rezultatele pot fi remarcabile chiar de la prima şedinţă, procesul de autovindecare derulându-se şi pe parcursul zilelor următoare.
Tratamentele se aplică, de regulă, la interval de 7 zile. De cele mai multe ori sunt necesare doar câteva şedinţe de tratament, în cazul afecţiunilor acute. Terapeutul se poate concentra pe o problema specifică sau se poate adresa organismului ca un întreg, într-o maineră HOLISTICă. Terapia Bowen este potrivită şi folositoare oricui, de la nou-născuţi la persoane în vârstă, sportivilor, femeilor însărcinate şi persoanelor cu nevoi speciale. Se adresează organismului la toate nivelele: fizic, chimic, mental şi emoţional şi dă rezultate în tratarea afecţiunilor acute, cronice, neurologice sau psiho-somatice. Aproape în toate cazurile, pacienţii relatează o stare plăcută de relaxare şi o senzaţie de bine, de uşurare. Tehnica Bowen este deopotrivă salutată pe plan international de medicina alopată, alternativă şi complementară, pentru eficienţa şi modul neinvaziv de acţiune. Pacientul poate fi culcat pe un pat sau pe o masă de masaj, acoperit, într-o poziţie confortabilă, dar tratamentul Bowen se poate aplica şi unui pacient aşezat pe scaun. Un tratament constă în aplicarea unor mişcări delicate, efectuate cu degetele, pe anumite puncte specifice, asupra muşchilor şi ţesutului conjunctiv, fie direct pe piele, fie peste o îmbrăcăminte uşoară. Prin aplicarea acestor mişcări se transmit mesaje prin intermediul sistemului nervos, recuperând memoria celulara a unei stări ideale de relaxare şi echilibru.
Cu toate acestea, nu este nevoie să vă doară ceva pentru a beneficia de pe urma unui tratament Bowen ! Prevenţia fiind foarte indicată şi în acest caz. Terapia Bowtech nu are practic contraindicaţii. Doar o parte dintre afecţiunile în care tehnica lui Tom Bowen şi-a dovedit eficacitatea sunt:
• Probleme scheleto-musculare şi articulare (accidentări sportive, sciatică, umăr înţepenit, probleme la genunchi, luxaţii ale gleznei, restricţie de mişcare a gâtului, dureri de spate, boli profesionale, etc.),
• Afecţiuni ale organelor interne (probleme la rinichi, ficat, vezică biliară, stomac şi intestine, etc.),
• Infertilitate, chisturi ovariene şi fibroame uterine,
• Dezechilibre hormonale şi emoţionale,
• Stres şi oboseală cronică,
• Migrene şi dureri de cap,
• Afecţiuni respiratorii, bronşite şi astm,
• Boli ale sistemului imunitar,
• Sechele dupa accidente vasculare,
• Alergii, rinite,
• Enuresis (incontinenţa nocturnă la copii),
• Afecţiuni neurologice.
Terapia Bowtech – un dar de la Dumnezeu (2)
Tehnica Bowen este o modalitate complementară, în sensul că potenţează şi complementează tratamentele alopate, fără ca efectele sale să fie influenţate de acestea. Mecanismele declanşate de un tratament Bowen în cadrul sistemului nervos sunt foarte subtile, iar corpul continuă să lucreze câteva zile după şedinţă. Din acest motiv, este ideal să se evite alte terapii corporale 5 zile înainte şi după o şedinţă Bowen, pentru ca reacţia organismului la tratamentul Bowen să nu fie întreruptă.
Există câteva teorii cu privire la felul în care acţionează tehnica Bowen.
Una dintre acestea, sugerează că manevrele terapeutice Bowen stimulează proprioreceptorii şi fibrele senzoriale ale sistemului nervos periferic. Aceasta încurajează organismul să se reechilibreze şi îşi regăsească starea naturală de sănătate. Proprioreceptorii asigură percepţia asupra poziţiei şi mişcării corpului, şi se găsesc în ţesutul conjunctiv, muşchi, tendoane, ligamente şi fascie. Un anumit tip de receptor şi în particular nociceptorul, joacă un rol foarte important în eficienţa tratamentului Bowen. Nociceptorii sunt în mod special sensibili la stimulii agresivi, care afectează, sau au potenţial de a afecta ţesuturile. Aceştia se numesc uneori şi receptori de durere, dar acest termen este înşelător, deoarece durerea este interpretată la un nivel superior, cerebral. Nociceptorii sunt amplasaţi în aproape toate ţesuturile corpului, dar sunt foarte numeroşi în fascie, o membrană de ţesut fibros care înfăşoară, înconjoară, susţine şi ridică muşchii, ţesuturile şi organele corpului. Fascia crează un spaţiu între fiecare grup de muşchi, muşchi individuali şi fibre individuale, până la nivel microscopic, permiţând o mişcare optimă şi sănătoasă a fluidelor către toţi muşchii şi toate articulaţiile corpului. Atunci când apare o leziune a corpului, cum ar fi o fractură a degetului de la picior, nociceptorii transmit un raspuns reflex, cu o viteză de 70-120 m/s, de-a lungul fibrei aferente, până la thalamus, localizat în creier. Această informaţie este mai apoi prelucrată de cortex şi ulterior transmisă înapoi prin intermediul diferitelor fibre, la locul traumatizat, pentru a începe procesul de vindecare, prin contractarea muşchilor şi începerea procesului inflamator în zonă. Dacă durerea persistă o lungă perioadă de timp, fascia rămâne contractată spre a proteja zona dureroasă, cauzând astfel disfuncţii sau restricţii de mişcare ale ţesuturilor înconjurătoare. Chiar după ce osul s-a vindecat, continuăm să şchiopătăm deoarece fascia restricţionează mişcările şi continuă să-şi păstreze forma. Cu fiecare mişcare Bowen fascia este angrenată şi deranjată pentru scurt timp, dar nu este deplasată prin forţă. Când aderenţa fasciei este diminuată iar ţesutul conjunctiv cicatrizat se înmoaie şi se contractă, fascia îşi reduce contracţia. Structurile musculo-scheletale devin capabile să-şi mărească capacitatea de mişcare şi să-şi folosească tot potenţialul de forţă şi, în plus, nervii, vasele de sânge şi nodurile limfatice situate în aceste ţesuturi relaxate, funcţionează optim. Prin intinderea fibrelor de colagen şi modificarea formei ţesutului conjunctiv, realizate de mişcările Bowen de mică intensitate, nociceptorii aflaţi în fascie şi tesut conjunctiv sunt stimulaţi să transmită un impuls de neagresiune prin sistemul nervos central, la cortex, iar cortexul recunoscând această informaţie, iniţiază procesul de vindecare pentru această etapă reparatorie. Se va transmite un mesaj, prin fibrele aferente, pentru înlăturarea inflamaţiei şi RELAXAREA fibrelor musculare şi a ţesutului conjunctiv.
O explicaţie alternativă ar fi că mişcările Bowen activează urmatoarele mecanisme de auto-vindecare:
- Reflexul de contracţie – majoritatea mişcărilor se realizează la origine, pe inserţia sau pe corpul muşchilor, unde sunt localizaţi receptorii celulelor Golgi, informând sistemul nervos despre starea de tensiune, alungirea sau contracţia ţesutului musculotendinos. Aceşti receptori sunt stimulaţi în timpul terapiei Bowen. În cazul unui circuit durere – muşchi – spasm, putem întrerupe acest cerc vicios prin schimbarea stimulilor primiţi de sistemul nervos.
- Proprioreceptorii articulaţiilor – toate mişcările executate în jurul unei articulaţii afectează direct articulaţia, capsula şi ligamentele, care sunt puternic inervate cu proprioreceptori. Şi în acest caz, stimulii vor fi primiţi de către sistemul nervos, invitând la normalizarea funcţionării articulaţiei, fără a fi nevoie de o manipulare în forţă.
- Fascia – fiecare mişcare Bowen este efectuată la nivelul superficial al fasciei şi afectează relaţia dintre fascie şi nervii, muşchii sau tendoanele ce sunt mobilizate. Fascia joacă un rol important în coordonarea musculară, aliniamentul postural şi integritatea structurală şi funcţională. În urma unui traumatism, toate acestea vor fi afectate în mod negativ, deoarece fascia va deveni rigidă, contractată, torsionată şi deshidratată, aşa cum demonstrează lucrarile Idei Rolf şi a multor altor osteopaţi. Ca rezultat direct al unei şedinţe Bowen, se observă adesea slăbirea aderenţei, înmuierea ţesutului afectat şi îmbunătăţirea posturii şi a mobilităţii, fără mobilizare forţată sau întindere.
- Reechilibrarea sistemului nervos vegetativ (SNV) – se pare că tehnica Bowen are cel mai important şi profund efect în această zonă, unde este guvernat mecanismul de autovindecare al organismului. SNV controlează peste 80% din funcţiile corpului şi este foarte susceptibil la factorii externi de stress. Majoritatea oamenilor trăiesc astăzi într-o constantă stare de stress şi hipestimulare simpatica a SNV. Vindecarea are loc atunci când SNV trece de la dominanta simpatică la cea parasimpatică. Tehnica Bowen activează ca un catalizator pentru această schimbare; în timpul şedinţelor, pacienţii adesea adorm sau cad într-o stare de profunda relaxare, auzindu-se cu putere peristaltismul. Aceasta indică trecerea către dominanta parasimpatică, cu reducerea stressului la nivel profund. Aceasta poate explica de ce, doar după câteva şedinţe Bowen, se reactivează frecvent procesul de însănătoţire, atunci când convalescenţa în urma traumelor, bolilor sau intervenţilor chirurgicale stagnează sau se află în stadiu de platou.
- Punctele Trigger – multe din mişcările Bowen se suprapun sau coincid cu localizarea punctelor Trigger binecunoscute în fizioterapie şi chiar în acupunctură. Prin eliminarea acestor puncte Trigger, se înlătură senzaţia de durere şi se ameliorează mobilitatea articulaţiilor şi coordonarea musculară.
- Punctele de acupunctură şi meridianele – majoritatea mişcărilor se suprapun peste punctele de acupunctură, iar unele traversează chiar doua sau trei meridiane dintr-o dată. Practicienii de acupunctură au corelat indicaţiile şi efectele mişcărilor Bowen cu punctele corespondente din acupunctură. Aceştia au comentat şi asupra schimbării imediate a pulsului de acupunctură, ca răspuns la mişcări şi proceduri. Suprapunerea acestor două sisteme ar putea explica componenta energetică extrem de puternică a tehnicii şi efectul său asupra organelor interne.
- Memoria celulară – oamenii de ştiinţă au demonstrat că unele mişcări specifice Bowen declanşează recuperarea memoriei celulare a organismului prin accesarea “tiparului originar” şi reinstalarea parametrilor unei stări anterioare de bine şi echilibru.
În cartea "Tehnica Bowen – povestea culiselor" de Dl. John Wilks, instructor Bowtech din Marea Britanie pune în discuţie întebarea către ce anume se reorientează organismul, când şi cum a apărut acest tipar original ? Osteopaţii au consemnat de mult timp că forţele ce modelează dezvoltarea embrională continuă să se exprime pe parcursul întregii vieţi, iar dacă terapeutul reuşeşte să realizeze conectarea la acestea, organismul va începe să se reorganizeze în concordanţă cu principiile lor. Este ca şi cum am fi propriile noastre bănci de celule stem care se pot adapta şi transforma în orice moment al vieţii în ţesutul de care avem nevoie.
James Jealous, un osteopat ce predă în Statele Unite ale Americii, scria recent: “Tiparul şi funcţiile originale se regăsesc în fluidele embrionale. Matricea originală este o formă ce se regăseşte în toate formele de viaţă, în jurul căreia se organizează activitatea celulară şi moleculară, formând tiparul original creat de Marele Maestru.” J.Jealous nu vorbeşte din punct de vedere genetic despre o forţă organizatoare, localizată în fluidele embrionare. Este interesant de remarcat că numeroşi embriologişti eminenţi, dintre care Bleschmidt şi Japp van der Wal au pus la îndoială actualul curent de gândire cu privire la rolul geneticii în determinarea evoluţiei noastre structurale şi psihologice. Analizând atent primele zile ale formării embrionale, se observă când, după momentul concepţiei – la contopirea ADN-urilor matern şi patern pentru formarea unei celule unice, după un moment de calm, apare imediat divizarea celulară rapidă ce are loc în stratul exterior al celulei rezultate. În jurul zilei a 15-a de la concepţie are loc un alt eveniment semnificativ: se stabileşte o linie de mijloc primară, sub formă unei sciziuni în cadrul embrionului în formare. Această primă linie mediană este numită “linia primitivă” şi îşi începe călătoria ascendentă către inima embrionului, de la nivelul unde mai târziu, se vor dezvolta coccisul şi osul sacral la adulţi. Ce anume iniţiază acest proces, rămâne încă un mister, dar formează baza în jurul căreia se auto-organizează întregul organism. Jaap van der Wal numeşte apariţia liniei primitive “degetul lui Dumnezeu”. Vizionând o înregistrare filmată a acestui eveniment, primul lucru care îţi vine în minte este desenarea unei linii, cu degetul, pe nisip.
Această linie stabileşte un sistem de referinţă faţă / spate, stânga / dreapta şi sus / jos. Linia primitivă este numită “organizatorul embrional” pentru că realizează un plan de bază al corpului. Diferite nivele ale liniei primitive determină dezvoltarea diferitelor zone ale corpului. Spre exemplu, partea superioară va forma inima, creierul şi ochii, partea de mijloc va forma intestinele şi trunchiul, iar partea inferioara organele interne şi tubul neural. Prin raportare la dreapta – stânga, determină, spre exemplu, că ficatul este localizat în partea dreaptă, stomacul în stanga şi că apexul inimii este orientat spre stânga. Linia primitivă este un mister pentru embriologişti – s-a demonstrat că grefarea liniei primitive poate duce la apariţia unui întreg ax secundar, în jurul căruia se vor organiza celulele.
Interesant în terapia Bowen este importanţa liniei primitive în dezvoltarea oaselor, muşchilor, organelor şi ţesutului conjunctiv. În timpul apariţiei sale, aceasta generează 3 foiţe embrionare distincte din epiblast – endoderm, mesoderm şi ectoderm. Mesodermul va forma somite în jurul celei de-a 20-a zile, când acestea apar de o parte şi de alta a liniei mediane. Aceste somite vor forma ulterior vertebrele şi mugurii membrelor superioare şi inferioare.
Mulţi terapeuţi Bowen au remarcat forţa primelor două mişcări Bowen. Este interesant de urmărit senzaţiile pe care le are pacientul doar după efectuarea acestor două mişcări. Mulţi vor relata senzaţii de căldură sau o forţă ascendentă de-a lungul coloanei vertebrale. Acest aspect este foarte interesant, pentru că aceste senzaţii corespund exact dezvoltării embrionale, ca şi cum aceste forţe ar fi încă prezente în corpul adultului.
În termeni embriologici, ceea ce se întâmplă este că după apariţia liniei primitive, linia medială se înfăşoară înspre interior pentru a forma tubul neural, din care ulterior se va forma creierul, măduva spinării, sistemul nervos autonom (simpatic şi parasimpatic) şi creasta neurală. Celulele din creasta neurală sunt foarte interesante pentru că acestea migrează către diferite zone ale corpului pe durata de dezvoltare embrionară. Acestea ajută atât la formarea membranelor interioare ce înconjoară creierul şi maduva spinării (în particular membranele pia mater şi arahnoida) cât şi la formarea învelişului de mielină al nervilor.
La procedura pentru coccis, mişcarea se execută exact peste membranele dură, arachnoidă şi pia mater, acestea fiind ataşate de coccis sub formă de terminaţii filamentare – unicul loc din corp unde aceste trei straturi de membrane se întâlnesc. Datorită întâlnirii celor trei membrane – dură, arachnoidă şi pia mater, se transmite un impuls extrem de puternic, de-a lungul coloanei vertebrale, către craniu.
Există fenomene specifice recunoscute, spre exemplu cineva ar putea avea dureri în umărul drept ca rezultat al unor probleme ale vezicii biliare. Acest aspect este un rezultat direct al embriologiei, al dezvoltării mesodermului, endodermului şi ectodermului. Dezvoltarea embrionară a ţesuturilor este foarte importantă în studiul durerilor. O altă consecinţă a dezvoltării embrionare este faptul că alimentarea cu sânge şi inervarea ţesuturilor sunt inexorabil legate datorită provenienţei lor din acelaşi ţesut emrbionar.
Atât vertebrele L4 cât şi C7 sunt extrem de semnificative pentru mâini şi picioare, deoarece la aceste nivele ale coloanei apar “mugurii” din care se formează mai apoi membrele superioare şi inferioare. Aceste nivele sunt uneori denumite linii de mijloc axiale. Când vorbim despre accesarea memoriei unui ţesut, a forţei organizatoare de la nivelul profund embrional, vorbim despre memoria celulară, în special în fluide şi în lichidul cristalin al ţesutului conjunctiv al fibrelor de colagen. Dezvoltarea embrionară a fibrelor de colagen este fascinantă, deoarece porneşte în mesoderm (stratul dintre ectoderm şi endoderm) ca fibrila numită recticulină, care se diferenţiază pentru a forma diferitele feluri de ţesut conjunctiv din corp, după care infuzează toate straturile de ectoderm şi mesoderm. Cu alte cuvinte, se inserează în ţesuturi în întregul corp. Colagenul, s-a demonstrat ştiinţific de către Mae Wan Ho şi alţii, reţine memoria şi este extrem de bine adaptat pentru a înregistra noi experienţe.
Prin stimularea fasciei permitem, într-un anume fel, corpului să acceseze şi să se reorienteze către aceste forţe de comandă embrionare, aflate în colagen, la nivel celular.
Terapia Bowtech atinge afecţiuni lăsate în umbră de către medicina alopată, dar care au un rol important în calitatea vieţii. Are de asemenea rezultate notabile şi în tratarea unor afecţiun considerate cronice pe care medicina tradiţională le ameliorează în cel mai bun caz, fără să le vindece.
Unele dintre afecţiunile dificile în care s-a demonstrat o ameliorare după terapia Bowen sunt: paralizie cerebrală, paralizie facială periferică, distrofie musculară, fibromialgie, atac cerebral şi boala Parkinson. Alte afecţiuni care răspund foarte bine la terapia Bowtech: umăr, spate şi gât înţepenit, sciatică, probleme la genunchi, luxaţie a gleznei, migrene, tensiune, simptome astmatice, leziuni sportive, atac cerebral, alergii de primavară, afecţiuni renale, oboseală acută şi cronică, incontinenţă nocturnă, sindrom Down. Se poate asocia doar cu şedinţe de stretching (trad. = întindere) pentru pacienţii care pot efectua astfel de exerciţii solicitante ale musculaturii şi articulaţiilor.
Concepută în Australia, în anii '50, această tehnică a fost adoptată atât de medicina alopată cât şi de cea alternativă, pe plan internaţional, fiind predată unui numar de peste 30.000 persoane din 32 de ţări. în Romania aceasta terapie devine tot mai accesibilă în toate oraşele ţării, datorită a tot mai mulţi practicieni români pregătiţi de către Andrew Zoppos – instructor internaţional superior şi membru onorific pe viaţă al Academiei de Terapie Bowen din Australia, asistat de cea căreia îi datorăm faptul că România beneficiază de acestă terapie – doamna Carmen Sopon din Bucureşti. Preţurile unei şedinţe nu le depăşesc pe acelea ale unei şedinţe de masaj cu care această terapie este comparată uneori într-un mod total impropriu. Cursuri de pregătire pentru cei doritori să practice acestă tehnică se organizează în mai multe oraşe din ţară.
Linkuri utile
http://www.bowtech.ro/