Încă înainte de a ne naşte, cam din a 16-a săptămână de sarcină, anumite zgomote interne, cum ar fi bătăile inimii sau curgerea sângelui, dar şi cele din afară ne influenţează puternic. Organismul învaţă să reacţioneze la muzică şi la elementele ei – ritm, dinamică, melodie – iar după naştere cu atât mai mult. Până în clipa când un copil începe să vorbească, el învaţă totul pe plan nonverbal, cu ajutorul silabelor, al cântecelelor, al ţipetelor – o muzică primară, a cărei experienţă ne ghidează o viaţă întreagă. De aceea, preocuparea muzicală încă din prima copilărie ne stimulează şi pe plan intelectual.

Tensiunea, pulsul, respiraţia, sensibilitatea la durere, toate sunt influenţate de ritm sau de anumite lungimi de undă. Când eşti relaxat, pulsul, de exemplu, se modifică uşor. Însă dacă ţi-e frică, te doare ceva sau eşti stresat, ritmul cardiac rămâne „îngheţat“ pe o anumită frecvenţă.
Efectuând diferite teste, medicii au descoperit că nivelul hormonilor stresului, adrenalina şi cortizolul, pot fi coborâte cu 20% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale. Acest fapt este folosit de medicină.

Aşa, de exemplu, femeile suportă mai uşor durerile naşterii dacă ascultă muzică, pacienţii care ascultă muzică înainte de o operaţie au nevoie de 50% mai puţine calmante, iar în timpul intervenţiei au un nivel al hormonilor de stres mult mai redus. Sistemul vascular nu este atât de încărcat şi activitatea cerebrală se desfăşoară mai liniştit. Urmarea este că se folosesc mai puţine medicamente.

Este uşor să ne folosim de efectul calmant al muzicii în fiecare zi. Putem fi propriii noştri muzicoterapeuţi, cu un program absolut personal. Pentru liniştire sau în situaţii stresante cel mai bine este să ascultăm muzică clasică sau melodii romantice. Daca vrem să scăpăm de emoţiile unui examen sau să ne pregătim pentru un interviu important, poate sa fie şi ceva mai animat. Cel mai bine este să ascultăm pur şi simplu discul preferat şi efectul antistres apare imediat. Căci terapeuţii subliniază: ceea ce ne place nouă personal acţionează cel mai bine şi cel mai intens.
Ultima găselniţă a profesioniştilor: o combinaţie de aromoterapie - câteva picături de ulei esenţial într-o lampă specială - şi o muzică specială, cu efecte liniştitoare, înviorătoare sau pline de armonie. Cine se decide pentru această meditaţie muzicală are însă nevoie de cel puţin o jumătate de ora de timp liber.

Tratarea afecţiunilor prin meloterapie

 În zilele noastre, oamenii sunt distraşi de diverse probleme şi tentaţii, confruntându-se cu un imens amalgam de trăiri mentale şi emoţionale. În astfel de situaţii, ei pot fi ajutaţi să se reechilibreze în mod eficient, cu ajutorul unei muzici adecvate.

În lume, totul este supus legii polarităţii. În cadrul meloterapiei, trebuie să ţinem seama că şi stările emoţionale şi sufleteşti se polarizează, după schema de mai jos, care nu acoperă, desigur, decât o infimă parte din întreaga gamă a stărilor:

Bucurie – Melancolie / Tristeţe
Triumf – Sentimentalism
Vigoare – Blândeţe

Prin intermediul muzicii, putem ajunge la inducerea unor stări de spirit înalte sau la modificarea unor atitudini negative. Înainte de toate, vom recurge la o muzică potrivită cu emoţia şi structura sufletească lăuntrică de moment. Dacă suntem cuprinşi de tristeţe, atunci, pentru început, cea mai potrivită ar fi o serie de melodii având acelaşi aer trist, melancolic. După aceea, vom trece, progresiv, la o muzică ceva mai veselă. Este bine de reţinut că în muzicoterapie fiecare trecere trebuie făcută pas cu pas şi cu blândeţe. Muzica are puterea de a face să vibreze cele mai profunde fibre ale fiinţei noastre.
Inşirăm aici câteva categorii de stări şi o serie de bucăţi muzicale care ajută, după caz, la armonizarea şi alinarea lor (cazul tristeţii, de exemplu) sau la amplificarea şi întărirea lor (cazul echilbrului, de exemplu).

Bucurie:

BEETHOVEN: Simfonia nr. 7, opus 92, prima parte
BRUCH: Concertul nr. 1 pentru vioară, opus 26
HAYDN: Simfonia militară nr. 100, prima parte
MAHLER: Simfonia nr. 4, partea a 2-a
RACHMANINOV: Simfonia nr. 2, allegro molto, opus 27
CEAIKOVSKI: Frumoasa din pădurea adormită

Melancolie/Tristeţe:

BRAHMS: Concertul nr. 2 pentru pian, partea a 3-a, opus 83
DEBUSSY: Clar de lună
MAHLER: Simfonia a 4-a, partea a 3-a
SAINT-SAENS: Carnavalul animalelor
WAGNER: Uvertura Tanhauser
Muzică din India: de exemplu, cea compusă în raga BHAIRAVA

Triumf:

BEETHOVEN: Simfonia a 5-a
HOLST: Planetele (Marte)
MASSENET: Scene din Alsacia 2, 4
RAVEL: Bolero
SIBELIUS: Finlandia
SMETANA: Patria mea II, Vltava
PINK FLOYD: Atom Heart Mother
PAUL SIMON & GARFUNKEL: Pod peste un râu învolburat

Sentimentalism:

BACH: Concertele brandemburgice nr. 1 şi nr. 3
BEETHOVEN: Simfonia a 9-a, partea a 3-a
DEBUSSY: Nocturne
DIABELLI: Romanţă
RACHMANINOV: Concertul nr. 2, Adagio, opus 27
SCHUMAN: Arabesc
CEAIKOVSKI: Concertul nr. 2 pentru vioară, Canţoneta, opus 35
VIVALDI: Anotimpurile (în special „Iarna”)

Vigoare:

BACH: Concertul brandemburgic nr. 2
DVORJAK: Concertul pentru violoncel în Si minor, partea a 3-a, opus 104
GOUNOT: Slujbă religioasă pentru Sfânta Cecilia
STRAUSS: Moarte si transfigurare, Transfigurare
MAHALIA JACKSON: Abide with me

Blândeţe:

BEETHOVEN: Concertul nr. 3 pentru pian, partea a 3-a, opus 37
DVORJAK: Bagatelă nr. 3, opus 47
HAYDEN: Concert pentru violoncel în Do, partea întâi
HOLST: Planetele (Neptun)
MAHLER: Scene din Alsacia
MASSENET: Simfonia nr. 4, prima parte

Adăugăm, în plus, câteva alte recomandări:

* pentru inducerea unei stări de echilibru general: ALBINONI: Simfonia şi concertul nr. 5, opus 2; BEETHOVEN: Concertul pentru pian nr. 5 în Si bemol major, opus 73; DEBUSSY: Dansuri sacre şi profane; GOUNOD: Slujbă religioasă pentru Sfânta Cecilia; HOLST: Planetele (Venus); MOZART: Concertul pentru flaut şi harpă nr. 2, andante, K2999

* pentru calmarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de BEETHOVEN şi Uvertura operei Parsifal de WAGNER

* pentru tratarea insomniei: Variaţiunile Goldberg de BACH

* pentru destindere psihică şi relaxare: Sonata pentru flaut, alto şi harpă şi Clar de lună de DEBUSSY, Nocturnele lui CHOPIN şi Apocalipsa animalelor de VANGELIS

* pentru combaterea oboselii şi surmenajului: Poemul simfonic Vltava de SMETANA şi Dimineaţa de GRIEG

* pentru tratarea stărilor depresive: Carnavalul de DVORAK

* pentru calmarea stărilor de agitaţie: Oda bucuriei de Beethoven şi Corul pelerinilor de WAGNER

* pentru tratarea nevrozei astenice şi a tulburărilor vegetative: Mica serenadă şi Simfonia nr. 41 de MOZART

* pentru calmarea marilor suferinţe care apar în urma unor evenimente tragice: Concertul pentru violoncel de DVORAK şi Patetica de CEAIKOVSKI