Ministrul Inovaţiei şi Ştiinţei din Flandra-Belgia, Patricia Ceyssens, a plantat un copac. Neobişnuitul acestei acţiuni aşa-zis verzi constă în faptul că acesta nu este un copac oarecare, ci un monstru transgenic... primul plop modificat genetic! Participarea ministrului poate fi văzută ca o luare de poziţie politică pro OMG şi chiar mai mult, o sfidare la adresa celor avizaţi care s-au opus acestui eveniment aberant: organizaţiile Nature & Progrès Belgique şi Greenpeace Belgia. Aceasta, cu atât mai mult cu cât majoritatea publicului belgian şi-a exprimat o opinie defavorabilă .
De ce a primit proiectul sprijin politic? Care e miza acestui gest? Sunt cateva intrebari care au un răspuns propagandistic de-a dreptul halucinant: plopii au fost modificati genetic cu scopul ca tulpina lor să conţină 20% mai putina lignina si 17% mai multa celuloza. Tinand cont de faptul ca lignina este elementul care uneste fibrele de celuloza si confera rezistenta arborilor, aceasta vrăjitorie genetică nu are niciun sens din pespectiva biologica şi... logică.
Fara doar si poate, sensul este dat doar de perspectiva castigurilor financiare ale companiilor multinaţionale gen Monsanto, care se ocupă cu aceste experimente genetice mai mult decât stranii şi care brevetează aceste invenţii împotriva naturii, iar testul reprezinta mostra cinică a castigurilor prospectate. Pe langa industria biotehnologică, de aceasta inovatie vor profita, se spune, doi actori principali: industria de celuloza si hartie si industria energetica.
In ceea ce priveste prima industrie, propagandiştii pro OMG pretind că o scoarţă cu un conţinut de celuloză superior celui de lignină va avea ca rezultat obtinerea de materie prima mai ieftina. Procentul mai mic de lignina se va traduce, chipurile, prin costuri reduse ale procesului de albire, deoarece aceasta este cea care da culoare galbena hartiei.
Propaganda mai lansează o momeală mediatică: la prima vedere, industria energetica pare a fi avantajata de aceasta cercetare. Principalul obiectiv al acestor arbori este sa serveasca drept materie prima pentru etanolul celulozic. De asemenea, ceea ce conteaza pentru industriaşi este continutul de celuloza - cu cat mai multa, cu atat mai mult etanol. Conform surselor belgiene, acesti arbori vor produce cu 50% mai mult etanol decat plopii normali.
Desi VIB si Consiliul Belgian pentru Biosecuritate mint cu sânge rece şi manipulează populaţia naivă şi dezinformată că acest plop (monstru transgenic) nu va compromite ceilalti plopi prin contaminarea cu polen, este necesar de mentionat ca testul nu este doar un experiment stiintific, ci un prim pas către culturile comerciale.
Plopul este o specie comuna in toata lumea si in special in Europa, unde multa lume il cultiva din motive comerciale. Acesti arbori au particularitatea de-a hibrida cu usurinta. Astfel, polenul unei specii poate fecunda florile unei alte specii, generand arbori hibrizi. Acest aspect a fost folosit de silvicultori pentru producerea hibrizilor, inclusiv prin incrucisarea speciei europene cu cea americana. DIn păcate, daca plopii transgenici vor aparea in plantatii comerciale, fara doar si poate, contaminarea celorlalti este iminenta si se va traduce inevitabil printr-o rezistenta scazuta in fata furtunilor si atacurilor insectelor sau bolilor, iar ca rezultat, intregi ecosisteme forestiere vor fi afectate.
In plus, se anticipeaza ca zone intregi de terenuri producatoare de alimente vor fi transformate in cultivatoare de plopi transgenici pentru a alimenta industriile utilizatoare.
Ca un rezumat, ministrul Ceyssens n-a plantat un simplu arbore, ci una dintre cele mai mari amenintari la adresa biodiversitatii forestiere, ascunsa in spatele etichetei mincinoase "inovatie si stiinta". S-a plantat, de fapt, un simbol al dominatiei corporatiste asupra naturii si s-a facut un prim pas catre dezastrul natural.
Sursa: Ecoticias