Peste 30% dintre tipurile de cancer pot fi evitate, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, care implică o alimentaţie cât mai naturală, bogată în legume şi fructe şi lipsită de produsele de duzină care au invadat toate pieţele, atrăgător ambalate, dar adesea contrafăcute şi otrăvite de-a dreptul de nenumăraţi aditivi alimentari chimici, meniţi să le dea mai multă aromă şi gust şi să permită conservarea lor cât mai îndelungată.
De ani de zile, consumatorii şi medicii au strigat în pustiu şi cât i-au ţinut rărunchii: „Atenţie, ceea ce cumpărăm din magazine şi din supermarketuri este, de multe ori, de-a dreptul otravă!“ După atâţia ani de proteste inutile, iată că Ministerul Sănătăţii are, pentru prima oară, o reacţie oficială, recunoscând că alimentele oferite cu mare tam-tam publicitar în comerţ ne omoară încet, dar sigur. Ministerul Sănătăţii pregăteşte un plan de acţiune privind alimentaţia şi nutriţia.
Conservele, mezelurile, iaurturile procesate industrial, prăjiturile, produsele de fast-food şi de patiserie reprezintă alimente pe care cei mai mulţi dintre noi le consumăm aproape zilnic.
Din păcate, la fel de mulţi sînt cei care nu sînt conştienti că aceste produse provoacă apariţia unor boli grave, precum obezitatea, afecţiunile cardiovasculare sau diabetul.
Bombardaţi cu publicitate peste tot: pe stradă, la metrou, în autobuz, la televizor, în timpul vizionării filmelor etc., foarte puţini dintre noi au iniţiativa şi voinţa de a-şi schimba stilul de alimentaţie şi de viaţă.
Pentru că afecţiunile provocate de alimentaţia deficitară au atins cote alarmante, autorităţile se pregătesc, în ceasul al doisprezecelea, să ia măsuri în ce priveşte nutriţia. Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de ordin care are în vedere stabilirea unor norme pentru un comportament alimentar sănătos. Planul de Acţiune privind Alimentaţia şi Nutriţia va avea în vedere stabilirea necesarului de calorii în funcţie de activitatea zilnică depusă.
„Aceste informaţii sînt deja cunoscute, dar nu au avut confirmarea oficială. Astfel, ele se vor adresa celor care prin natura profesiei consumă o cantitate mică de energie, de exemplu funcţionarii, operatorii PC. Pentru cei cu un consum mediu de energie, vor fi stabilite alte valori, de asemenea şi pentru cei care depun un efort fizic ridicat, aici fiind incluşi minerii sau lucrătorii agricoli“, a declarat dr. Camelia Pârvan, din cadrul Institutului de Sănătate Publică.
În acest an se preconizează realizarea unui studiu la scară naţională, prin care se va urmări estimarea cantităţii de sare din produsele alimentare existente pe piaţă. „În funcţie de aceste rezultate, vom şti ce măsuri să luăm. Produsele excesiv de concentrate, de bogate în sare, în grăsimi şi în zahăr trebuie eliminate din alimentaţie, pentru că dezechilibrează sănătatea organismului“, a mai spus dr. Pârvan.
Copiii sînt, din păcate, cei mai expuşi la consumul acestui tip de produse şi gustări, ei neavând prea multe opţiuni pentru gustarea din pauză. Astfel, măsurile se vor aplica, în primul rând, în şcoli. „Se va avea în vedere ca, în şcoli, elevii să primească o masă de prânz echilibrată, din care să nu lipsească fructele şi legumele. Tendinţa generală, în toate ţările europene, este de a elimina din alimentaţia copiilor produsele de fast-food, chipsurile şi snacksurile, care conduc la obezitate“, a afirmat dr. Camelia Pârvan.
Totodată, planul mai prevede şi educarea populaţiei în vederea consumului de apă plată, de apă de izvor şi de sucuri naturale. Chiar dacă pe hârtie măsura este bună, fără o intervenţie administrativă în sensul ieftinirii acestora, se ridică întrebarea câţi oameni îşi vor putea permite să cumpere zilnic sucuri naturale şi apă plată…