Toleranţă nu înseamnă sinucidere prostească

Categoria părinte: Vizitatori
99. 11. 30

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 
Cum adică ce să facem? Să facem tot ce ne stă în putinţă ca această boală psihică să nu ajungă să ne fie impusă tuturor ca un criteriu de normalitate. Putem să îi tolerăm, să îi înţelegem şi să îi compătimim pe aceia care au această problemă, putem chiar să îi ajutăm pe aceia care vor să se însănătoşească. Pentru cei care vor să rămână aşa, bolnavi, este treaba lor ca fac acasă. Dar trebuie să fim proşti ca noaptea ca să tolerăm propaganda deşănţată în favoarea homosexualităţii - pe toate canalele, la TV, în media, în ziare etc. - prezentată în mod satanic ca "o altă opţiune sexuală", pur şi simplu... Trebuie să fim morţi sufleteşte ca să acceptăm bolnavele "sărbători" gay, care ne pervertesc copiii şi tinerii! Iar dacă UE, acest organism mondialist, o să decreteze că nu mai este voie să vorbim sau să gândim româneşte, sau că trebuie să ni se pună cipuri, că suntem cu toţii nişte terorişti, ce o să facem? O să înghiţim senini şi o să spunem "poate au dreptate"???? Toleranţa e sinonimă cu proverbul "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face". Dar e valabil pentru ambele părţi. Prin urmare, cei care vor cu dinadinsul să se "iubească" precum la Sodoma, pot să o facă acasă, în intimitate, nu ne deranjează şi nu vrem să îi pedepsim prin lege, îi lăsăm în seama lui Dumnezeu. Dar nu acceptăm să le fie daţi copiii noştri pe mâna lor şi trebuie să prezentăm peste tot şi întotdeauna homosexualitatea aşa cum este ea în realitate, adică o tulburare psihică. Multă sănătate tuturor!