Proiectul privind „fortifierea“ obligatorie a făinii de grâu cu fier şi acid folic, chipurile în scopul prevenirii anemiei, lansat spre dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii, a stârnit aprigi controverse. Criticii proiectului spun că elaborarea acestuia fără consultarea unui grup extins de specialişti români, fără clarificarea controverselor legate de corelaţia dintre supradozarea de acid folic şi favorizarea dezvoltării celulor canceroase este o dovadă de rea-voinţă sau crasă incompetenţă.

Cei care se opun proiectului MS spun că „făina fortifiată naşte monştri“. Criticii proiectului – care arată că nici Comisia de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi nici cea de Endocrinologie nu au fost consultate la elaborarea proiectului – spun că cea mai mare nemulţumire legată de „fortifierea“ obligatorie a făinii de grâu cu fier şi acid folic este aceea că aceasta ameliorează doar teoretic starea de sănătate a unor persoane, în schimb degradează, cu certitudine, sănătatea altora. Criticile privesc riscul de a expune pe aceia care nu suferă de anemie la un aport suplimentar de fier, dovedit ştiinţific ca fiind nociv (în cazul hemocromatozelor, hepatitei C, talasemiei etc.) şi neindicat în cazul persoanelor supraponderale şi obeze (care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia adultă), precum şi la riscul mascării deficitului de vitamina B12 la persoanele în vârstă (deficit care poate duce la demenţă senilă), ca urmare a excesului de acid folic.

Din alt punct de vedere, cei care au comentat proiectul MS spun că obligativitatea „fortifierii“ făinii, inclusiv a celei de import destinate pieţei româneşti, poate fi considerată drept o barieră netarifară, în contradicţie cu prevederile Tratatului de aderare privind libera circulaţie a mărfurilor, putând atrage sancţiuni. Mai mult, un asemenea proiect implică cheltuieli suplimentare (adică instruirea angajaţilor în dozarea suplimentelor şi exploatarea dozatoarelor, plata testelor de laborator necesare pentru a certifica respectarea dozajelor recomandate şi folosirea altor tipuri de ambalaje, mai scumpe, care permit menţinerea calităţii făinii şi a concentraţiilor de fier şi acid folic), care se vor reflecta în mod nefavorabil în preţul final al pâinii. Alte aspecte negative semnalate sînt legate de nota de fundamentare a măsurii, care nu prezintă date concrete, statistice, legate de raportul dintre numărul deceselor datorate anemiei (sau deficienţei de acid folic) şi numărul total al deceselor sau proporţia deceselor datorate anemiei în rândul nou-născuţilor. Nota de fundamentare nu precizează nici dacă a fost efectuat vreun studiu pentru a vedea care sînt obiceiurile nutriţionale specifice, pe grupuri de persoane, în funcţie de vârstă, de ocupaţie, de sex, de regiune, studiu care ar fi absolut indispensabil pentru evidenţierea carenţelor nutriţionale existente şi pentru stabilirea cantităţilor necesare de suplimente nutritive, pe grupuri de persoane, în funcţie de diverse criterii.

Ţinând cont de acestea, criticii proiectului au subliniat că, prin elaborarea unui asemenea document, se încalcă în mod grav dreptul fundamental al consumatorului de a alege un produs în funcţie de cerinţele sale nutriţionale, de starea sa de sănătate sau de preferinţele sale personale:„Proiectul privind «fortifierea» universală a făinurilor este total neavenit şi în contradicţie cu timpurile în care trăim şi cu spaţiul social în care am intrat de curând. Nicăieri în Europa, această practică perimată nu mai funcţionează pentru adaosurile de fier şi acid folic, decât ocazional şi numai în mod voluntar. În consecinţă, această formulă ar putea fi adoptată şi de România, care acum priveşte către Europa şi se află cu spatele către Africa şi Asia. Având în vedere că populaţia potenţial afectată este cea a vârstelor mici şi gravidelor, cornul şi laptele prevăzute pentru copiii şcolari ar putea fi extinse şi la gravide. Ar putea fi acoperită în întregime categoria de persoane aflate la risc. În acelaşi timp, restul de peste 85% al populaţiei nu ar fi expus unui aport suplimentar, cel puţin de fier, care s-a dovedit a fi dacă nu nociv (ca în hemocromatoze, hepatita cu virus C, talasemie), atunci cel puţin neindicat la persoanele supraponderale şi obeze (peste jumătate din populaţia adultă)“, a apreciat profesorul C. Ionescu-Tîrgovişte, de la Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.   

Prof. Constantin Ionescu-Targoviste 

Si reprezentanţii Patronatului din panificaţie – Rompan susţin că „fortifierea“ nu trebuie efectuată pentru toată făina fabricată „deoarece nu toţi consumatorii au nevoie de cantităţi suplimentare de acid folic şi de fier, iar cele peste 3.500 de mori existente în ţară nu au toate dotarea şi pregă tirea profesională necesare efectuării acestei operaţiuni“. Opinia Rompan a fost întărită de cea a Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, care condamnă lipsa elaborării unor norme tehnice, a unor standarde de puritate şi calitate, precum şi incapacitatea autorităţilor de a pune în practică această legislaţie şi de a urmări respectarea ei.