Curtea de Apel Braşov a anulat certificatul de descărcare de sarcină arheologică Nr. 4/2004 emis de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru ca Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) să poată exploata Masivul Cârnic de la Roşia Montană. Hotărârea Curţii este definitivă şi efectul său este acela că galeriile dacice şi romane unice în lume, precum şi întregul Masiv Cârnic, sunt din nou protejate.

Curtea a respins, la 27 noiembrie 2007, cererea de intervenţie în acest caz formulată de Roşia Montană Gold Corporation şi a admis cererile de intervenţie formulate de mai multe ONG-uri din România, printre care şi cea a Ligii Pro Europa.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este deţinută în proporţie de 80% de către Gabriel Resources (TSX: GBU), o companie miniera canadiană de mică dimensiune, limitată financiar şi neexperimentată care intenţioneaza să strămute localnicii din Roşia Montană pentru a realiza cea mai mare mină de aur de suprafaţă din Europa. Restul de 20% din acţiuni sunt deţinute de Minvest, o companie minieră de stat. Arheologi şi instituţii experte din România şi din întreaga lume au protestat repetat împotriva distrugerii valorilor arheologice de la Roşia Montană pe care acest proiect minier ar cauza-o.

Potrivit arheologilor francezi care au cercetat arheologic Roşia Montană: „în Cârnic, reţelele miniere antice (de pe vremea dacilor, identificate ca atare pentru prima oară, şi de pe vremea romanilor) rămân de o coerenţă uluitoare şi într-o stare de conservare remarcabilă...“ Cârnic este protejat conform legislaţiei româneşti în vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes naţional. Cu toate acestea, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) a emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică Nr. 4 în ianuarie 2004, prin care a fost revocat statutul de protecţie al Masivului Cârnic. Această decizie a fost determinată de intenţia RMGC de a exploata bogatele rezerve de aur din acest masiv.

Alburnus Maior a iniţiat aşadar o acţiune în instanţă împotriva MCC în februarie 2004 pentru a demonstra că nu există nici o bază ştiinţifică şi legală pentru certificatul de descărcare Nr. 4 emis de către MCC. Într-o primă instanţă, pe data de 21 iunie 2005, Curtea de Apel Alba a admis acţiunea Alburnus Maior şi a anulat certificatul de descărcare de sarcină arheologică. Din considerente ce au ţinut de procedura dezbaterilor în primă instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis pe data de 11 iulie 2006 recursul declarat de RMGC şi MCC împotriva hotărârii de anulare şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Braşov.

În dezbaterile care au dus la hotărârea de ieri a Curţii de Apel Braşov, Alburnus Maior (1) şi Liga Pro Europa (2) au dovedit cu succes, printre altele: a) că Masivul Cârnic adăposteşte vestigii arheologice protejate ca monument istoric de interes naţional şi b) că Statul român are obligaţia de a lua măsuri administrative, tehnice şi juridice prin care să protejeze acest patrimoniu. S-a dovedit de asemenea că existenţa vestigiilor arheologice este incompatibilă cu mineritul la suprafaţă. În cadrul dezbaterilor ONG-urile au arătat, de asemenea, că în urma cercetărilor arheologice efectuate în acest masiv în 2003, echipa de arheologi francezi a recomandat restaurarea vestigiilor arheologice din Masivul Cârnic, dar că aceste concluzii au fost în mod intenţionat denaturate de către Directorul Muzeului Naţional de Istorie, care le-a prezentat ca pe o recomandare de descărcare de sarcină arheologică. Dacă ar demara exploatarea, România s-a alege peste 15 ani cu un lac de cianuri şi metale grele de 600 ha, sprijinit de un baraj de 180 de m la numai 4 km în amonte de Abrud. Chiar dacă barajul ar rezista, cianurile ar pătrunde în pânza freatică, iar la o anumită temperatură s-ar evapora...

Nu în ultimul rând, la momentul când certificatul 4/2004 a fost emis, cercetarea zonei nu era nici pe departe finalizată. Pe de altă parte, potrivit Legii Minelor, MCC nu este autoritatea competentă pentru a permite desfăşurarea activităţilor miniere în zone protejate din punct de vedere arheologic. Cu atât mai mult, o expertiză topografică dispusă de instanţă în cauză a arătat că inventarul de coordonate stereografice existent în actul administrativ atacat corespunde de fapt unui teritoriu din... judeţul Buzău, la cca 460 km depărtare de Roşia Montană!

Victoria de ieri este rezultatul unui litigiu care durează de aproximativ 4 ani şi care a inclus numeroase mărturii experte din partea unor arheologi renumiţi în domeniu şi din partea unor instituţii ca Academia Română.

Potrivit declaraţiei avocatului Alburnus Maior, Andreea Szabo, „Acest caz precedent, care a deschis în fapt calea multor alte succese în fata instanţelor, reconfirmă autenticitatea argumentelor avute în vedere de Alburnus Maior şi Curtea de Apel Alba şi respectiv sancţionează o anumită atitudine din partea autorităţilor române.“

„Legile privind protecţia patrimoniului cultural sunt deosebit de importante, iar hotărârea de ieri arată că ele trebuie să aiba prioritate în faţa intereselor economice pe termen scurt. Din nefericire, organizaţiile societăţii civile trebuie să recurgă la acţiuni în instanţă împotriva Guvernului pentru a-l opri să mai abandoneze patrimoniul ţării în fata investiţiilor nocive ca şi cea propusă la Roşia Montană. Ne bucurăm însă că prin acest verdict se demonstrează faptul că cetăţenii îşi pot trage guvernul la răspundere. Este un mare pas înapoi pentru Gabriel Resources şi tot ce mai pot face este să cheltuiască încă mai mult din banii investitorilor pentru a încerca să conteste hotărârea“, spune Dumitru Dobrev, avocatul Ligii Pro Europa.

* * *
Date de contact pentru mai multe informaţii: Andreea Szabo 045 617 968 sau Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Fotografii ale galeriilor romane din Masivul Cârnic pot fi accesate la htp://www.rosiamontana.org/photos/cirnic2/cirnicunder.htm

NOTE:
Textul integral al concluziilor scrise depuse de Alburnus Maior poate fi accesat la http://www.rosiamontana.ro/brasov/concluzii_scrise_AM_19noi.doc
Textul integral al concluziilor scrise depuse de Liga Pro Europa poate fi accesat la http://www.rosiamontana.ro/brasov/Concluzii_CA_Bv_LPA.doc

Sursă: Alburnus Maior