O, ce veste minunată
O ce veste minunată
În Viflăem ni s-arată
Astăzi s-a născut
Cel făr' de-nceput
Cum au spus proorocii.
Că la Viflăem, Maria,
Săvârşind călătoria,
Într-un mic sălaş,
Lâng-acel oraş
A născut pe Hristos
Pe Fiul în al său nume
Tatăl l-a trimis în lume
Să se nască
Şi să crească,
Să ne mântuiască.
Trei păstori
Trei păstori se întâlniră [bis]
Raza soarelui
Floarea soarelui
Şi aşa se sfătuiră:
„Haideţi fraţilor să mergem,
Floricele să culegem,
Şi să facem o cunună,
S-o'mpletim cu voie bună,
Să o ducem lui Hristos
Să ne fie cu folos
Nouă şi la neamul nost,
De naşterea lui Hristos“.
Cerul şi pământul
Cerul şi pământul [bis]
În cântări răsună,
Îngeri şi oameni [bis]
Cântă împreună.
Refren:
Hristos se naşte,
Domnul coboară,
Îngerii cântă,
Magii îl adoră,
Păstorii-aleargă,
Ieslea o-nconjoară,
Mari minuni se întâmplară
În Viflaim azi
E mare minune
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia
Din cer cuvântul
În trup se arată
Noaptea cu lună
Zi se face-ndată
Din răsărit vin
Magi cu bucurie
Cu drag să închine
Aur şi tămâie
Hristos se naşte
Veniţi la-nchinare
Cu vesel suflet,
Veselă cântare.
Deschide uşa creştine
Deschide uşa creştine [bis]
Că venim din nou la tine. [bis]
Drumu-i lung şi-am obosit, [bis]
De departe am venit. [bis]
Că la Viflaem am fost,
Unde s-a născut Hristos
Şi-am văzut şi pe-a sa mamă,
Pe care Maria-o cheamă.
Cum umbla din casă-n casă
Ca pe fiul său să nască.
Umbla-n sus şi umbla-n jos
Ca să nască pe Hristos.
Umbla-n jos şi umbla-n sus
Ca să nască pe Isus.
Roată, roată prin cetate,
Case, hanuri, pline toate.
Mai târziu găsi apoi
Un staul frumos de oi
Şi-acolo pe fân jos
S-a născut Domnul Hristos.
Cete de îngeri coboară
Staulul îl înconjoară.
Îngerii cu flori în mână
Împletesc mândră cunună.
Pe cunună-i scris aşa
Că s-a născut Mesia
Care cu puterea sa
Va împărăţi lumea
Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie,
Tuturor cu bucurie
Şi de mare veselie.
Coborât-o coborât
Coborât-o coborât
În sara de Crăciun
Domnu' Iisus pă pământ
Sara de Crăciun frumos
Să vadă la fiecare
Care ce credinţă are.
Dumnezău o văzut bine
Că credinţă n-are nime'.
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai fraţilor, vai de voi,
De voi trimite-un război,
Atunci vi-ţi aduce-aminte
Că şi-n ceri este-un părinte.
Un părinte răbdător[i],
V-o dat sfinte sărbători,
Un părinte sfânt şi bun
Că v-o dat sfântu' Crăciun.
Colindă în ajun de moş Crăciun
Din an în an pornesc la geam
Voioşi cu moş Crăciun,
E ger cumplit, e drumul greu [bis]
Da-i obicei străbun [bis]
Azi cu strămoşii cânt în cor
Colindul sfânt şi bun,
Tot moş era şi-n vremea lor
Bătrânul moş Crăciun
E sărbătoare şi e joc
În casa ta acum,
Dar sunt bordeie fără fum,
Şi mâine-i moş Crăciun
Şi-acum te las, fii sănătos
Şi vesel de Crăciun,
Dar nu uita când eşti voios
Române, să fii bun.
Ce vedere minunată
Ce vedere minunată
Lângă Viflaim s-arată
Cerul strălucea,
Îngerul venea,
Pe-o rază curată [bis]
Păstorilor din câmpie
Le vesteşte-o bucurie
Că-ntr-un mic lăcaş
Din acel oraş
S-a născut Mesia [bis]
În coliba păstorească
Vrut-a Domnul să se nască
Fiul său cel sfânt
Nouă pe pământ
Să ne mântuiască [bis]
E Iisus, păstorul mare,
Turmă ca el nimeni n-are
Noi îl lăudăm
Şi ne închinăm
Cu credinţă tare [bis]
Steaua sus răsare
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte
Că astăzi curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia.
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
La Dânsul intrară
Şi se închinară,
Cu daruri vestite
Lui Hristos menite.
Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie,
Tuturor cu bucure
Şi de mare veselie.
Zoriori de ziuă
Sculaţi, sculaţi, boieri mari
Zoriori de ziuă
Sculaţi voi, români plugari
Că vă vin colindători
Noaptea pân' la cântători
Şi v-aduc pe Dumnezeu
Să vă mântuie de rău
Dumnezeu adevărat,
Soare-n raze luminat
Şi vă spun să ne trăiţi
Întru mulţi ani fericiţi
Măruţ mărgăritar
Noi umblăm să colindăm,
Măruţ mărgăritar
Când creştinii nu-s acasă
C-au plecat la vânătoare
Să vâneze căprioare.
Căprioare n-au vânat,
C-au vânat un iepuraş,
Să facă din pielea lui
Veştmânt frumos Domnului
Colo sus în vremea ceia
Colo sus în vremea ceia [bis]
În frumoasa Galileea,
O fecioară vieţuia
Ce Maria se numea.
Nazaret era oraşul
Unde ea-şi avea sălaşul.
Într-o zi Maria sta
Singură şi se ruga
Îngerul Gavril intrase
La Sfânta fecioara-n casă
Şi din zbor cum se opriră
„Bucură-te“ îi grăiră.
Şi deodată ce văzură:
Casa toată-i se umplură
De-o lumină lucitoare
Ca lumina de la soare
Colo sus
Colo sus şi mai în sus
Colindăm Doamne, Colind
La porţile raiului
Este-o dalbă mănăstire.
Şi-ntrânsa cine şade?
Şade Maica Precesta
C-un prunc mic ce tot plângea.
Maica Sfântă-l legăna
Şi din gură-i cuvânta
„Taci pruncule, nu mai plânge,
Că maica ţie-ţi va da
Două mere, două pere
Să mi te joci tu cu ele
Şi cheile raiului,
Raiul sfânt să-l stăpâneşti,
Pământul să-l moşteneşti,
Pe noi să ne mântuieşti“.
Trei crai de la răsărit
Trei crai de la răsărit
Cu steaua-u călătorit
Şi pe cale cum mergeau
Steaua 'nainte vedeau
Iar când stau de odihneau
Steaua încă aşteptau.
Până la Irod au ajuns
Steaua-atunci li s-a ascuns
De aici dac-au plecat
Steaua iar s-a arătat,
Şi au mers pân-au stătut
Unde Hristos s-a născut
Magii-atunci s-au bucurat
În peşteră au intrat,
Domnului s-au închinat
Ca unui mare-mpărat.
Ceastă seară
Ceastă seară-i seară mare,
O, Domnul
Tocmai seara de Crăciun,
S-a născut şi Fiul sfânt,
Dumnezeu pe-acest pământ
Mititel înfăşăcel,
În scutec de bumbăcel,
Faşă de mătase albă,
Leagăn de mătase dalbă.
Dar în leagăn cine şade?
Fiul sfânt, el adormit
Iar Maica Sfântă Maria
Poale sfinte răsucite
Ea din poale l-a luat,
Sus la plai l-a ridicat,
Când a fost la vârf de plai
Puse jos şi odihni
Şi din grai aşa grăi:
„Uite maică jos la ţară
Nici nu ninge, nici nu plouă
Nici nu-i dalbă de pământ,
Dar nici ninge, dar nici plouă
Dar nici dalbă de pământ
Nici nu vin cum au venit
Vin ca porcii-ngrămădind,
Cu Dumnezeu s-au întâlnit
În suliţe l-au luat,
Sus la plai l-au ridicat
Şi-n paloşe l-au tăiat
O, Domnul
Pentru mândra de colindă
De la noi de la vreo doi
O, Domnului
Domn de-al meu
Mai vârtos
De la Hristos“
Jonelui
Jone murgu-şi potcoveşte,
Jonelui bono
Azi e mare sărbătoare
E Sfânta Duminecară,
Maică-sa prin sat trebară
Mai Ioane, Sfinte Ioane,
Dar tu gându' ce l-ai pusu
Pus-ai gând de privegheatu,
Cel mai mare de-nsuratu.
Dar io maică în cohiră
Când Dumnezeu porunciră
Sus în vârful muntelui,
Sub poalele bradului
Este-un leu de câine rău.
Pus-ai gându' să-l săgete.
Leu-ndată se sculară
Şi din grai aşa grăiară:
Nu mă voinic săgetară,
Mai bin' leagă-mă-n cureară
Şi mă du pe ulicioară,
Pe uliţa grecilor
Tot în cinstea fetelor
Şi-n ciuda nevestelor,
Pe tine căci te-or vedeară
Pe tin' toţi te-or lăudară,
Pe tin' şi pe maică-tară
Ce băiat a fost băiatu'
Ce ducea leul legatu,
E legat nevătămatu
Şi-n curea neagră băgatu,
Şi-n curea neagră legatu.
Maria
Maria se preumbla,
Vreun locaş a-şi căpăta.
Jos, în sus şi iară-n jos,
Căci bătea vânt friguros.
Si-avea veştmânt de-argint
Căci va naşte Fiul sfânt.
Bună seara lui Crăciun,
Zise Maria celui bun.
Lasă-mă-n palatul tău
Ca să nasc pe Dumnezeu.
Dar Crăciun astfel grăia:
„Palatul meu nu-ţi voi da.
Du-te-n grajdul cailor
Sau în ieslea boilor,
Căci aice n-ai ce face,
Nu te las să naşti în pace“.
Maria atunci plecă
Ieşi-n cale şi-alergă
Şi-un grajd mare află.
Intră, intră suspinând
Durerile-o cuprindeau
Să mai meargă nu puteau.
Pusa-i jos şi odihni,
Caii-ncep a tropăi
Şi iepele-a râncheza
„Staţi pe loc nu tropăiţi
Cu rânchezu' conteniţi
Căci durerea mi-o măriţi“
Însă caii n-au încetat
Şi Maria s-a sculat
Şi astfel le-a cuvântat:
„Fir-aţi voi cai blestemaţi
Să n-aveţi nici gând a sta
Ori de cât îndestula“.
Zicând Maria ieşi
Din grajd şi-n cale porni.
Şi merse până află
O peşteră şi intră
Şi în iesle s-a băgat
Pe fân moale s-a culcat,
Ea în ieslea boilor,
Boilor săracilor.
Boii-ncep a rumega
Şi Maria suspina:
„Staţi pe loc nu rumegaţi,
Liniştea mi-o tulburaţi“
Zicând Maria lăcrimând
Către ei duios plângând,
Boii-ndată încetă
Şi grăbiţi o ajută.
„Fir-aţi voi boi fericiţi
Şi de oameni mult iubiţi,
De mine, de Dumnezeu,
Şi de sfântul Fiul meu“.
Când fu pe la miez de noapte
Trecu durerile toate
Şi s-a născut Fiul sfânt,
Dumnezeu pe-acest pământ.
Şi cum dânsul s-a născut
Ieslea-n rai s-a prefăcut,
Şi peştera în palat
De un mare împărat.
Mii de flăcări îmi ardeau,
Şi-alte mii se aprindeau,
Mii şi mii de luminele
Străluceau ca nişte stele.
Iar prin iesle flori creştea
Fânu-n flori se prefăcea,
Maria se-nveselea,
Pruncu-n braţe-şi cuprindea,
Foarte mult s-a bucurat
Cum că lumea s-a scăpat.
Astăzi s-a născut Hristos
Să ne fie cu folos
Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie,
De această bucurie
Şi o nouă veselie.
Oraşul Viflaem
În oraşul Viflaem
Veniţi toţi ca să vedem
Că nouă ni s-a născut
Domnul cel făr' de-nceput
Astăzi şi cel de demult
Şi din proroci fericiţi
O prorocit Isailă,
Că se va naşte Mesia
Dintr-a lui Elisei neam
Şi din roada lui Avraam,
Mântuirea lui Adam.
Pe scaunul lui viclean
Crai, fecioarele cântau
Căci va naşte Pecesta,
[În] ieslea dobitoacelor,
Bucuria maicelor
Culcă-te crai îngeresc,
Culcă-te-n palat ceresc,
Culcă-te pe fân uscat
În scutece înfăşat
Păstorii te-or lăuda,
Îngerii îti vor cânta,
Pe pământ sa fie pace
C-asta Domnului îi place,
Şi-ntre oameni bucurie
Şi o mare veselie,
Şi-ntru mulţi ani viitori,
Şi-ntr-aceste sărbători.
Veniţi azi toţi credincioşii
Veniţi azi toţi credincioşii
Să săltăm, să săltăm [bis]
De naşterea lui Hristos
Ne bucurăm [bis]
Căci el azi în Viflaem
S-a născut, s-a născut
După cum au zis prorocii
Mai demult.
În ieslea dobitocească
S-a culcat, s-a culcat,
Ca un prunc mic
În scutece înfăşat.
Îngeri şi păstori cântare
I-au adus, i-au adus
Şi noi sa-i cântăm mărire
Întru cel de sus.
Trei crai de la răsărit
Au venit, au venit
Aur, smirnă şi tămâie
I-au dăruit
Pace şi bună-nvoire
Pe pământ, pe pământ
Căci azi s-a născut în iesle
Domnul sfânt.
Naşterea ta Hristoase (tropar)
Naşterea ta Hristoase
Dumnezeul nostru,
Răsărit al lumii,
Lumina cunoştinţei
Că întru dânsa
Ceia ce slujeau stelelor
De la stea s-au învăţat
Să se închine ţie
Soarelui dreptăţit
Şi să te cunoască pe tine
Răsăritul cel de sus,
Doamne mărire Ţie.
Viflaime, Viflaime
Viflaime, Viflaime
Cum de n-ai primit în tine
Pe Fecioara Maria
Să nască pe Mesia [bis]
N-ai primit tu Viflaime
În casele tale bune,
Să-i dai un pic de sălaş
Celui mai sfânt copilaş.
N-ai ştiut tu Viflaime
Cu câtă dragoste vine
Cea mai sfântă-ntre fecioare,
A Domnului născătoare
Pat moale şi scutece
I-au dăruit vitele,
Lumină i-a oferit
O stea de la răsărit
Peştera cea-ntunecoasă
A fost a Domnului casă
La venirea sa în lume,
Din vina ta Viflaime
În vârful a nouă meri
În vârful a nouă meri,
Dă-i Domnului Doamne
Arde nouă lumânări,
Pică nouă picături
Trei de vin şi trei de mir,
Trei de apă limpejoară
Să-i facă de-o băişoară.
Dar în ea cine se scaldă,
Scaldă bunul Dumnezeu
Se scaldă de Iordăneşte
Cu apă se limpezeşte
Cu sfânt mir se miruieşte
Cu vinul se-mpărtăşeşte.
În cetatea-mpărătească
În cetatea-mpărătească
Florile sunt dalbe
Prins-au rugii să-nflorească
Însă nu e rug în floare
Că-i Preasfântă Născătoare
Lângă Maica-n legănel
Doarme pruncul mititel,
Iar în jurul pruncului
Creşte floarea drumului
Printre rugii înfloriţi
Cresc şi spinii ascuţiţi
Pruncu-n somn se mişcă lin,
I-o ajuns mânuţa-n spini.
Din mânuţă-i pică sânge,
Pruncuşoru-ncepe-a plânge.
Taci cu mama fiul meu,
Că-ti va fi pruncuţ mai greu
Ucenicul cânt te-a vinde
Şi pe cruce te-or întinde
Atunci naşterea de-acum
Îţi va face aspru drum.
(Când sudoarea îţi va curge
Să ne ierţi Isuse dulce)
Fluierul cel păstoresc
Fluierul cel păstoresc
Cântă imn dumnezăiesc,
Cu vers dulce mângăios
Că azi s-a născut Hristos
Iată şi steaua luceşte
Din răsărit preavesteşte
Şi trei regi mânaţio de dor
Lasă ţări în urma lor.
După stea pornesc cu gând
Să găsească prunc sugând
Şi sa-i facă închinare
Pruncului celui sfânt tare
A venit în lume jos
Pentru omul păcătos
Că îngeri şi serafimi
Arhangheli şi heruvimi
Cânta naşterea ta sfântă,
Cerul şi pământul cântă.
Din Raiul cel luminos
Din Raiul cel luminos
A plecat astăzi Hristos
Înconjurat pe îngeraşi
Ca să-şi cate lăcaş
Soare, lună, mii de stele,
Strălucesc mai cu putere
Toate-n lume au săltat
De Domnul când au aflat.
Numai omul păcătos
Le-a făcut toate pe dos
El uşa a încuiat,
Sălaş Domnului n-a dat.
Iara noi astăzi venim,
Oameni buni, să vă vestim
Că astăzi ni s-a născut
Domnul nost' pe-acest pământ.