Plantă erbacee din familia Araceae, perenă, cu rizom orizontal, gros şi cărnos, miros plăcut de mandarine şi gust aromat-amar. Are tulpina înaltă de 60-150 cm, cu o singură frunză de 50-80 cm în formă de spadă. Florile sunt verzui, grupate în inflorescenţe ca un spadice cărnos, lung de circa 10 cm.
Alte denumiri populare: trestie mirositoare, buciumaş, calm, calamar, calmuz, papură roşie, crin de apă, spetează, speribană.
Răspândire
Planta provine din India şi a fost adusă în Europa de Est prin secolul XIII de către tătari şi turci, care o utilizau Ia dezinfectarea apei de băut. Creşte în flora spontană prin locuri mIăştinoase, şanţuri umede şi pe malurile apelor lin curgătoare sau ale bălţilor, mai ales în Banat, Crisana şi Bucovina. Se cultivă în parcuri şi grădini ca planta ornamentală.
Date tehnologice
- Epoca de plantare a fragmentelor de rizomi cu 2-3 muguri: toamna (luna octombrie).
- Distanţe de plantare: 60 cm (între rânduri) şi 30 cm (pe rând).
- Adâncimea de plantare: 7-8 cm.
- Cantitatea de rizomi pentru plantare: 700-900 kg/ha.
- Producţia de rizomi: 7-10 tone/ha (proaspeţi) Şi 3-5 tone/ha (uscaţi).
Organe utilizate: Rhizoma calami - rizomi cu rădăcini.
Recoltarea
Se face toamna (lunile septembrie-noiembrie) sau primăvara (lunile martie-aprilie), începând din anul II, după evacuarea apei şi zvântarea terenulul. Rizomii se scot cu plugul, casmaua sau cu maşina de recoltat cartofi. Se aleg rizomii mai groşi de 1 cm, se spala cu apă rece, se curăţa de rădăcini şi frunze şi se taie în fragmente de 10-15 cm sau se despica. Uscarea se face în încăperi calde şi aerisite sau artificial a temperaturi sub 35°C. Coeficientul specific de uscare: 3-5: 1.
Conţinutul chimic
- glicozide amare (acorina);
- coline oleorezine, taninuri, mucilagii, derivaţi fenolici, saponine, azarona, fu rfu rot;
- acizi organici (patmitic, acoric, ascorbic);
- uleiuri eterice (1,5-3,5 %), mai mult Ia formele triploide şi tetraploide, cu pinen, calamol, calamen, camfen, camfor, eugenol, cineol, cimen, mircen, sabinen, limonen, ocimen, aldehida azarilică, alcooli triterpenici, sesquiterpene;
- vitamine (C, B1);
- săruri minerale (Că, K, S)
Proprietăţi terapeutice
- eupeptic-amare tonic-aperitive, stimulente ale secreţiei gastrice, carminative, stomahice, astringente;
- sedative, analgezice, antispastice gastro-intestinal, calmante psihic (datorită azaronei);
- febrifuge, sudorifice, diuretice, anticonvulsive, antiaritmice, antitabagice;
- bactericide, insecticide (datorită azaronei);
- aromatizante.
Acţiuni specifice
- stimularea secreţiilor gastro-intestinale (datorită acorinei), mărirea poftei de mâncare, gastrite hipoacide, ulcer gastric şi duodenal, pancreatita, indigestii, enterocolite, colici abdominali, diaree, dizenterie, gaze cu balonări abdominale, greţuri, vome, ulceraţii intestinale, hemoragii, cancer intestinal (datorită uleiului eteric), hemoroizi;
- bronşite stări gripale, răceală, răguşeala, cancer pulmonar;
- nevroze isterie, insomnie, neuroastenie, hipocondrie, epilepsie, stare depresivă, tulburări neuro-vegetative cu anxietate, îmbunătăţirea memoriei;
- guta (eliminarea acidului uric din sânge), reumatism, hidropizie, nefrite;
- purificarea sângelui, circulaţie periferică insuficientă;
- scorbut, calviţie, degerături, răni.
Forme de utilizare
UZ INTERN
- Infuzie din 1 lingura de rizom uscat şi măcinat Ia 200 ml de apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară şi se bea, fracţionat în 3 reprize pe zi, în boli de stomac, hemoragii, indigestii, gaze intestinale, răceală, reumatism, scorbut, boli nervoase, hipocondrie, hidropizie.
- Decoct din 1 lingura de rizom uscat şi mărunţit Ia 200 ml de apă rece; se fierbe până da în clocot, se strecoară şi se beau câte 3-4 Iinguri pe zi, înainte de mesele principale că tonic gastric, în evitarea stărilor de vomă, activarea diurezei şi transpiraţiei în stări gripale, nefrite şi enterite.
- Tinctura din 10-20 g de rizomi uscaţi şi mărunţiţi în 100 ml de alcool de 70°; se lăsă Ia macerat timp de 8-10 zile Ia temperatura camerei, agitându-se zilnic de 2-3 ori, se strecoară în sticluţe brune, bine închise şi se consuma zilnic câte 20-30 picături de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale, pentru stimularea poftei de mâncare sau după masă, pentru acţiunea carminativ[.
- Tinctura din amestec de 30 g de rizomi de obligeana + 20 g de fructe de chimion + 20 g de fructe de fenicul + 20 g de flori de museteI + 20 g frunze de mentă în 1 litru de alcool de 70°; se macerează timp de 7 zile, se strecoară şi se beau câte 3-4 linguri pe zi, având efecte carminative (elimina gazele abdominale) în dereglări de stomac (colici) sau sedative în bolile nervoase şi mintate (isterie, epilepsie, delir, nevroze, amnezie, insomnie, melancolie).
- Vin aromatic din 100 g de rizomi uscaţi şi măcinaţi în 1 litru de vin roşu; se lăsă să macereze Ia rece timp de 8 zile, se strecoară, se adăugă 150-200 g de zahăr şi se bea câte un păhărel, înainte de mesele principale, având acţiune tonic-amara în stimularea poftei de mâncare şi pentru efectele sedativ-antispastice.
- Pulbere din 1-4 vârfuri de cuţit de rizomi uscaţi şi măcinaţi, care se iau zilnic, înainte de masă, că tonic gastric şi stomahic.
- Fragmente de rizomi uscaţi care se mesteca în gura de fumători, pentru a renunţa la fumat.
- Intra în compoziţia ulcerotratului pentru afecţiuni gastrice, ulceroase şi intestinale, în asociere cu substanţe neutralizante, antiacide şi antisecretoare.
UZ EXTERN
- Tinctura pentru frecţii locale în vederea deconectării muşchilor obosiţi şi dureroşi.
- B[i locale cu decoct din 200 g rizomi uscaţi care se lăsă Ia macerat în apă rece peste noapte; a doua zi se încălzeşte până la fierbere, se infuzează 5-10 minute în vas acoperit, se strecoară şi se toarnă în apă de baie cu efecte în degerături, reumatism şi deficienţe în circulaţia sângelui la mâini şi picioare reci.
Alte utilizări
- parfumerie şi farmacie;
- cosmetică (paste de dinţi, ape de gură);
- alimentaţie (aromatizant în lichioruri şi prăjituri);
- insecticid în păstrarea hainelor de blană.