Doctor în medicină şi psihiatru la Sinai Medical Center din New York, dr. Gerald Epstein este un pionier în folosirea vizualizării creatoare ca metodă de tratament. De aproape 30 de ani, el s-a dedicat exclusiv dezvoltării acestor metode neobişnuite de vindecare şi a dobândit o reputaţie internaţională. Simplă coincidenţă, vor spune scepticii. Cum ar putea, oare, vizualizarea, fie ea şi creatoare, să aibă vreun efect asupra elementelor fiziologice care declanşează o boală? Ştim doar cu toţii povestea cu răceala, care tratată, trece în 7 zile, iar netratată… într-o săptămână. Experienţa de peste 15 ani a dr. Epstein arată, însă, că exerciţiile de vizualizare au vindecat o serie întreagă de afecţiuni, majoritatea fiind mult mai grave decât o simplă răceală.

Pacientul contribuie direct la propriul său proces de vindecare

Au fost puse la punct exerciţii de vizualizare creatoare pentru diferite tipuri de afecţiuni, tulburări şi maladii, iar ele şi-au dovedit eficacitatea în cazul tuturor persoanelor care au recurs cu seriozitate şi perseverenţă la ele. Pentru a învăţa să ne folosim imaginaţia creatoare, nu avem nevoie nici de un studiu îndelungat, nici de meditaţii.

Să luăm, de exemplu, cazul unei paciente care şi-a fracturat încheietura mâinii. Ea a primit îngrijirile unui ortoped, care i-a explicat că osul respectiv are nevoie de trei luni pentru a-şi reveni. Diagnosticul a fost confirmat, la puţin timp după aceea, de un al doilea specialist. Acestei paciente, Dr. Epstein i-a recomandat să-şi accelereze vindecarea prin tehnica denumită de el, în mod metaforic, Ţeserea Măduvei :

„Retrageţi-vă într-o încăpere liniştită, aşezaţi-vă comod în fotoliu sau chiar întindeţi-vă pe o pătură de lână şi închideţi ochii. Relaxaţi-vă şi detensionaţi-vă uşor structura musculară. Expiraţi profund de trei ori şi orientaţi-vă atenţia spre propria fiinţă. După ce vă interiorizaţi, creaţi-vă pe ecranul minţii o imagine mentală a osului fracturat. Vizualizaţi că extremităţile rupte se îmbină perfect, întregind osul. Imaginaţi-vă acum că măduva umple interiorul osului reîntregit, de la o extremitate la cealaltă. Vizualizaţi că osul, împreună cu măduva, cu reţeaua ei sangvină şi cu inervaţiile sale, se află în interiorul unui cilindru de intensă lumină albastră vindecătoare, care ţese o adevărată urzeală de fire fine, prin care energia vindecătoare circulă continuu, într-o mişcare de du-te–vino, astfel că cele două extremităţi ale măduvei şi ale osului sînt sudate şi îmbinate perfect, până când nu mai există nici cea mai mică urmă de fractură. Menţineţi această imagine a osului intact şi vindecat cât mai mult, după posibilităţi; deschideţi apoi ochii şi reveniţi treptat la acitivităţile cotidiene. “

Pacienta a fost sfătuită să repete exerciţiul zilnic, din 3 în 3 ore, câte 3 minute. S-a estimat că ea ar fi trebuit să obţină rezultate semnificative într-o săptămână sau două. După ce a practicat cu multă dedicaţie exerciţiile timp de două săptămâni, aşa cum i s-a spus, pacienta le-a continuat, totuşi, încă o săptămână şi abia apoi mers la medicul ortoped pentru control. Specialistul a constatat uluit... că osul era complet vindecat, aşa încât a verificat, neîncrezător, încă o dată primele radiografii, care i-au confirmat diagnosticul. Conform cu ceea ce ştia din experienţă, acest gen de fractură necesita în mod normal… trei luni pentru a se reface! Era incredibil! Ieşind din cabinetul medicului ortoped, pacienta radia pur şi simplu de bucurie!

Imaginile mentale sunt la fel de reale ca emoţiile noastre

A vizualiza, a lucra asupra unei imagini este un procedeu foarte simplu: înseamnă să găsim, să descoperim sau să creăm o imagine mentală, o formă-gând. Aceste forme imaginate, dar cu toate acestea reale, posedă toate caracteristicile incidentelor, obiectelor sau situaţiilor pe care le întâlnim zi de zi în realitate. Diferenţa constă în faptul că, spre deosebire de obiectele percepute în starea de veghe, ele nu au o formă fizică, substanţială. Totuşi, aceste imagini mentale posedă o energie proprie. Ne putem gândi la aceste imagini ca la nişte „copii“ ai minţii noastre. Noi le dăm naştere, pentru ca ele să acţioneze în numele nostru ca nişte agenţi vindecători şi să stimuleze chiar ele procesul de vindecare.

Descoperind sau creând aceste imagini, noi ne angajăm într-un proces plin de semnificaţii. Imaginile sunt la fel de reale ca şi emoţiile noastre, la fel de pline de sensuri ca şi visele noastre nocturne. În mod evident, ceea ce noi creăm este o realitate subiectivă, dar o realitate, dotată cu puterea de a afecta corpul nostru fizic şi de a ne revela anumite aspecte referitoare la propria noastră personalitate.

Pregătirea minţii pentru munca de vizualizare vindecătoare cuprinde patru aspecte principale. Primele două constituie punctul de plecare al întregii operări asupra imaginii. Aceste elemente au fost numite de dr. Epstein: intenţie şi liniştire. Celelalte două fac parte din experienţa de operare asupra imaginii ca atare; ele au fost numite: purificare şi respectiv transformare.

Intenţia este voinţă dirijată

Puterea imaginaţiei este legată în mod direct de intenţie (acţiunea mentală care canalizează atenţia şi acţiunile noastre). Toată lumea ştie ce este intenţia: „Am intenţia să plec în concediu luna viitoare“, spunem noi, şi ne facem programul în funcţie de aceasta. Intenţia ne ghidează în toate faptele noastre, fie ele importante sau nesemnificative. Care este însă legătura sa cu vizualizarea vindecătoare? Când efectuăm un exerciţiu asupra imaginii, vom începe întotdeauna prin a ne defini şi clarifica intenţiile (ce vrem să realizăm prin acest exerciţiu). Dacă, de exemplu, dorim să ne vindecăm o fractură, înainte de a începe, va trebui să ne spunem că ne vom suda la loc osul. Este ca şi cum ne-am da nouă înşine o instrucţiune interioară.

Intenţia este o voinţă dirijată. Ea este esenţială în munca de autovindecare generată de imagini. Utilizându-ne imaginaţia, ne dirijăm voinţa către interior pentru ca să ne aducă o sănătate mai bună şi o viaţă mai frumoasă. Vom deveni astfel stăpânii propriei noastre vieţi.

Liniştirea minţii conferă claritate imaginilor

Aspectul interior al liniştirii este relaxarea. Exerciţiul descris anterior începea, aşa cum probabil aţi remarcat, printr-o expiraţie profundă. A expira profund de câteva ori, în funcţie de caz, este suficient pentru a obţine gradul de relaxare necesar. O relaxare prea profundă nu este recomandată aici. De fapt, ea riscă să ne „adoarmă“ conştiinţa sau chiar să ne adoarmă de-a binelea, făcându-ne în orice caz mai puţin sensibili la experienţa imaginii. Aici scopul nu este relaxarea în sine, ci producerea anumitor imagini care să fie apoi rememorate. Atenţia este o stare de spirit indispensabilă, iar activitatea imaginativă în sine amplifică atenţia.

Purificarea – cheia unei sănătăţi perfecte

Cele mai străvechi procedee medicale cunoscute cuprindeau metode de purificare. Medicii egipteni, de exemplu, precum şi cei din numeroase alte culturi străvechi din Orient şi din Occident, considerau baia drept o necesitate a vindecării. La noi, izvoarele termale şi băile vindecătoare sînt cel puţin la fel de cunoscute, vezi staţiunea Herculane. Purificarea generează senzaţia de a fi scăpat de o povară, senzaţie pe care cei mai mulţi dintre noi o avem atunci când facem o baie sau un duş. Experienţa clinică confirmă semnificaţiile interioare ale purificării.

Bineînţeles, purificarea care intervine în contextul operării cu o imagine mentală este mai mult decât o purificare fizică. A fi sănătos înseamnă a fi „pur“, în toate accepţiunile acestui termen. Din punct de vedere moral, trebuie să ne întrebăm dacă suntem „puri“ în relaţiile cu ceilalţi. Mulţi oameni cred că sănătatea le este dată din naştere. Totuşi, ei greşesc atunci când nu sesizează relaţia dintre boală şi un comportament greşit, care induce în subconştient stări de culpabilitate şi de autopedepsire.

Expresia „corpul nu minte“ se aplică atât sănătăţii spirituale şi etice, cât şi obiceiurilor noastre alimentare, exerciţiilor fizice sau atitudinii faţă de muncă. Greşelile noastre morale se înregistrează într-un fel sau altul în corpul nostru şi pot avea o influenţă nefastă asupra bunăstării noastre mintale şi fizice.

Pentru a ne vindeca, trebuie să începem prin a ne purifica, prin corectarea obiceiurilor şi acţiunilor noastre greşite. Aceasta cere să fim deschişi faţă de ceea ce corpul şi senzaţiile ne transmit. Purificarea face parte din procesul de vindecare, creând un nou mediu, care va permite apariţia unor atitudini sănătoase, destinate regăsirii unei personalităţi pozitive.

Transformarea începe din interior

Ce înseamnă, de fapt, afirmaţia că transformarea face parte din procesul de vindecare prin vizualizare?

Fizica cuantică modernă şi tradiţia taoistă afirmă, la unison cu alte tradiţii spirituale, că experienţa subiectivă a timpului, viziunea noastră limitată asupra realităţii este, de fapt, un flux continuu al unei transformări neîncetate (celebra curgere a lui Heraclit). Întreaga medicină chineză tradiţională se bazează pe principiul că boala este sinonimă cu un blocaj al acestui curent vital. Cu alte cuvinte, ea nu este decât o rezistenţă opusă naturii mişcătoare a lucrurilor.

Noi ne cramponăm de multe ori de ceea ce considerăm a fi „o situaţie mulţumitoare“ şi chiar prin aceasta ne blocăm şi ne împotrivim evoluţiei, nepermiţând desfăşurarea firească a lucrurilor. Cramponarea de o stare efemeră, pe care în mod greşit o dorim permanentă, poate să ducă la suferinţă. De cele mai multe ori, această suferinţă ia forma bolii.
Operarea asupra imaginii şi fuziunea fiinţei cu această curgere evolutivă a lumii sunt două aspecte strâns legate. Nici o transformare nu se va realiza la cei care se mulţumesc să modifice numai circumstanţele exterioare ale vieţii lor.

Munca de vizualizare asupra corpului şi a minţii poate constitui un prim pas spre o transformare veritabilă, spre o viaţă armonioasă. Transformând în mod creator încremenirea şi inerţia aparenţei, imaginaţia ne ajută să corectăm comportamentul şi atitudinea care dăunează sănătăţii noastre.

Intenţia, liniştirea, purificarea şi transformarea sunt componentele necesare în procesul vindecării. Numai experienţa practică proprie poate demonstra valoarea şi eficacitatea metodelor de vindecare prin vizualizare creatoare.