Criza economica si organismele modificate genetic (OMG)

Categoria părinte: Articole
08. 12. 23

Evaluare utilizator: 5 / 5

Steluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activăSteluță activă
 

Până nu de mult, doar unii savanţi nebuni americani din domeniul biotehnologiei prezentau organismele modificate genetic drept singura soluţie, chipurile, ecologică şi profitabilă pentru criza globală de alimente. Săptămâna aceasta, adunarea profitorilor răuvoitori şi-a găsit un nou susţinător în persoana premierului britanic Gordon Brown. Acesta a trimis o scrisoare omologului său japonez, preşedintele grupului celor mai bogate ţări industrializate, secretarului general al ONU şi reprezentanţilor FMI şi ai Băncii Mondiale, prin care le propunea acestora un plan internaţional pentru rezolvarea crizei, care să includă şi reconsiderarea cultivării de OMG. În nota de fundamentare, înaltul oficial britanic punea creşterea numărului celor care nu-si pot asigura hrana zilnică pe seama reducerii sistematice a suprafeţelor de teren cultivate cu grâu şi porumb în detrimentul celor destinate plantelor folosite la obţinerea biocombustibililor. Astfel, singura soluţie viabilă întrevăzută de Brown pentru combaterea foametei la nivel global este reconsiderarea culturilor transgenice, prin dezvoltarea unor varietăţi de cereale care să reziste la secetă.

 

ATAC LA SĂNĂTATE SUB PRETEXTUL CRIZEI ECONOMICE
Criza financiară la nivel global a condus la scăderea puterii de cumpărare şi o dată cu aceasta a readus în discuţie, pe uşa din dos, un subiect tabu în UE, alimentele modificate genetic. Deşi se ştie că sînt extrem de dăunătoare pentru sănătate, unele chiar producând în mod dovedit cancer, aceste produse sînt mai ieftine decât alimentele bio, ale căror preţuri aproape că s-au dublat în ultimii opt ani.

Totodată, produsele modificate genetic (OMG) aduc iresponsabililor avizi de bani care le cultivă cu până la 30-35% mai mult profit decât cele naturale, acesta fiind unul dintre cele mai puternice motive pentru care marii producători corporatişti fac lobby pentru „legalizarea“ lor la nivel mondial.

În condiţiile în care mai bine de jumătate din produsele agricole importate de europeni din America sunt modificate genetic, singurii specialişti intens mediatizaţi din domeniul alimentar, adică năimiţii marilor corporaţii precum Monsanto, susţin că este inutil ca populaţia să se mai gândească dacă OMG sunt bune sau nu (ce idee criminală!), deoarece acestea fac deja parte din viaţa noastră (prin reaua voinţă a cui, oare?). Ideea insinuantă şi extrem de periculoasă care se ascunde în spatele unor asemenea declaraţii este aceea că oricum lucrurile sînt dinainte hotărâte... iar populaţia este doar masă de manevră.

Adevărul este că ieftine sau nu, s-a dezvăluit deja la nivel mondial că aceste produse OMG sînt unul dintre factorii producători de boli toxico-alimentare care afecteaza rinichii şi ficatul, ca să spunem doar ceva drăguţ. În plus, toxinele eliminate de aceste plante în sol pot ajunge în pânza freatică, ceea ce dăunează grav atât animalelor, cât şi oamenilor.

La ora actuală, pe piaţa mondială se află trei tipuri de OMG: unele sunt trâmbiţate ca rezistente la atacurile insectelor, altele ca rezistente la infecţiile virale şi altele ca având toleranţă crescută la ierbicide.

România s-a aliniat politicii agricole a Uniunii Europene în ceea ce priveşte regimul organismelor modificate genetic, iar respectarea angajamentelor în acest domeniu implică interzicerea cultivării de soia modificată genetic. Din păcate, ministrul român al agriculturii Dacian Cioloş susţinea recent reintroducerea culturilor de soia modificata genetic, interzise în 2007. Presedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Marcel Cucu, a declarat în cadrul conferinţei internaţionale "Biotehnologii agricole-Plante Modificate Genetic" că suprafaţă cu porumb modificat genetic s-a triplat faţă de anul trecut.

Potrivit reprezentanţilor Greenpeace, porumbul modificat genetic este singurul autorizat în UE de zece ani, iar această autorizaţie este pe punctul de a expira şi se fac studii pentru a se stabili dacă această plantă pune sau nu în pericol siguranţa populaţiei şi a mediului. În prezent, soiul MON810 produs de corporaţia multinaţională Monsanto este reevaluat de Comisia Europeană.

ALTERNATIVE BENEFICE
România are şansa să-şi relanseze agricultura prin culturi bio. Acceptarea de către UE a acestor produse ar putea fi de bun augur pentru Romania, stat al cărui potenţial agricol este mai mare chiar şi decat cel al Poloniei, potrivit estimărilor făcute de analiştii Erste Bank. Valorificarea acestui potenţial ar putea face din Romania a treia putere agricolă a Comunităţii Europene, iar produsele naturale româneşti ar putea deveni printre puţinele alternative la alimentele modificate genetic importate de peste Ocean.

Din acest punct de vedere, am putea deveni opusul Braziliei, ţara a cărui produs intern brut se realizeaza în mare parte din agricultura, la fel ca şi în cazul Romaniei, cu diferenţa că sud-americanii sunt al treilea mare producător mondial de organisme modificate genetic.

Soluţia la actuala criza financiară nu sunt plantele modificate genetic şi nici mai multe chimicale. Acestea pot doar îmbolnăvi, debilita şi degenera populaţia. Ce încredere putem să mai avem în oameni de stat precum Gordon Brown, care au cu siguranţă acces la informaţii şi date de ultimă oră şi îşi pot da seama de consecinţele impunerii la scară larg a OMG şi cu toate acestea le susţin din toate puterile?

Soluţia nu poate fi decât folosirea metodelor agriculturii ecologice care aduc recolte mai mari şi realizarea unui sistem mai just de distribuţie. Aceste produse vor fi recunoscute cu uşurinţă drept superioare calitativ şi cu adevărat sănătoase, ceea ce le va face extrem de căutate în momentul în care criza economică se va sfârşi.